Taxa pentru CCIR nemulţumeşte mediul de afaceri

Actualizare Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook- "Preşedintele Camerei de Comerţ e foarte supărat pe mine că am pus reflectorul pe taxa de şmecher pe care vrea să o facă prin parlament.

Zice literalmente că sunt «bolşevic», că «nu am înţeles nimic din economia de piaţă» şi din «mecanismele occidentale». Probabil că acelaşi lucru îl crede şi despre miile de antreprenori care au ieşit deja zilele astea împotriva taxei de şmecher, antreprenori pe care pretinde că îi reprezintă.

Ca să înţelegeţi puţin ce înţeleg oamenii ăştia prin economie de piaţă. Pentru ei economia de piaţă înseamnă să vină statul să vă ia banii cu forţa şi apoi să li dea lor.

Escrocii aceştia pretind că reprezintă mediul privat şi au o influenţă transpartinică colosală şi în PNL şi în PSD. Cotizează în ambele părţi, sunt prieteni cu toţi (mai puţin cu USR) şi se asigură că, oricine e la putere, privilegiile lor sunt menţinute sau chiar sporite. Singurele afaceri pe care le reprezintă aceşti escroci sunt afacerile lor, în general, cu statul.

Dar dacă tot se vorbeşte despre economie de piaţă. Hai să şi definim termenul. Economia de piaţă este un sistem în care proprietatea privată este respectată şi tranzacţiile sunt liber consimţite. Totul se ghidează după un sistem de preţuri care reiese din schimburile voluntare.

Cuvintele cheie sunt «liber consimţite» şi «voluntare». Oare ce este liber consimţit sau voluntar într-o taxă pe care un ONG vrea să o ia folosind forţa coercitivă a statului?

Preşedintele Camerei de Comerţ nu va înţelege lucrurile acestea. Nu neapărat din cauza unei limitări intelectuale, ci pentru că nu are interes să le înţeleagă. El are interes doar să vă ia banii. Atât. Iar dacă această lege trece, chiar îi va lua cu forţa. După care vă va râde în faţă şi vă va spune că trebuie să fiţi solidari cu el. Nu e o exagerare, fix aşa zice că e o contribuţie de solidaritate".

---

Proiectul legislativ iniţiat de parlamentarii PSD, PNL şi UDMR, care prevede că toate firmele din ţara noastră vor fi nevoite să achite o taxă anuală pentru înfiinţarea de către Camera de Comerţ şi Industrii a României (CCIR) a unui catalog al agenţilor economici care să ajute la promovarea internă şi internaţională a acestora, a iscat un adevărat tsunami în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri privat, mai ales în rândul antreprenorilor mici şi mijlocii.

După ce Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a criticat în termeni duri actul normativ iniţiat în favoarea CCIR, care are statut de asociaţie, ieri s-a exprimat în acelaşi sens şi Romanian Business Leaders (RBL), organizaţie ce repreezintă peste 300 de antreprenori din ţara noastră.

"40 de senatori şi deputaţi, toţi din arcul guvernamental, au considerat că e o idee bună să dea anual Camerei de Comerţ şi Industrie a României un cadou de vreo 75 de milioane de lei strânşi dintr-o taxă anuală obligatorie plătită de firme şi PFA-uri către CCIR, sub pretextul înfiinţării unui Catalog al firmelor, pe care nu l-a cerut nimeni şi a cărui utilitate nu o vede nimeni. Tot cei 40 de senatori şi deputaţi au considerat că e o idee bună să mai birocratizeze un pic mediul de afaceri, aşa încât fiecare administrator de companie să fie obligat să ia un «certificat de competenţă» ca urmare a absolvirii unui curs de instruire în managementul afacerilor. Probabil după colţ aşteaptă furnizorii de astfel de cursuri, după exemplul furnizorilor de servicii de analiză la securitatea fizică, obligatorie pentru fiecare firmă", se arată în scrisoarea deschisă adresată de reprezentanţii RBL premierului Nicolae Ciucă, preşedintelui Camerei Deputaţilor - Marcel Ciolacu şi vicepremierului Kelemen Hunor.

Antreprenorii din cadrul RBL le solicită celor trei demnitari să intervină pe lângă parlamentarii coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru retragerea iniţiativei legislative înregistrată la Senat sub numărul B 254/2022.

"Vă solicităm să interveniţi direct, în stoparea acestor încercări repetate de îmbogăţire a unor organizaţii private cum e CCIR din banii mediului de afaceri. Spunem repetate, pentru că este a doua încercare de introducere a unei taxe obligatorii în favoarea CCIR. Asta după încercarea de acordare gratuită către CCIR a unui teren de 400 de milioane de euro, considerată de Comisia Europeană ajutor de stat. Dacă CCIR nu se poate susţine din cotizaţiile membrilor săi, nu înseamnă că firmele trebuie să fie obligate să adere la ea. În numele a 300 de antreprenori, Boardul Romanian Business Leaders vă spune că dragoste cu sila nu se poate", se arată în documentul citat.

Reprezentanţii RBL reiau practic criticile formulate de CNIPMMR care afirmă că proiectul încalcă dreptul constituţional la liberă asociere, obligând profesioniştii -societăţi comerciale, PFA, întreprindere individuale şi familiale - să se înscrie în Catalogul firmelor întocmit de CCIR.

"Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă şi să achite şi o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerţ, pe care aceasta ar trebui să şi-l realizeze prin mijloace proprii şi nu prin forţa coercitivă a unei legi. (...) Se încalcă dispoziţiile Constituţiei privind libertatea şi dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui «certificat de competenţă» contra cost, iar potrivit proiectului în lipsa acestui certificat de competenţă, nu mai pot fi depuse situaţiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice", susţin reprezentanţii CNIPMMR.

Faţă de acuzaţiile aduse, Mihai Daraban, preşedintele CCIR, a precizat, în urmă cu două zile că suma ce ar urma să fi strânsă din taxa respectivă - adică 18 milioane euro pe an - va fi împărţită în mod egal celor 42 de camere de comerţ din teritoriu şi banii respectivi vor fi folosiţi pentru promovarea companiilor româneşti.

"Banii se vor distribui egal la toate camelere de comerţ. Ar veni până în 450.000 euro/cameră de comerţ. Va fi o sumă suficientă pentru o promovare locală. Pentru partenerii noştri avem nevoie de un catalog care să exprime realitatea din teren. Este o situaţie pe care o poate realiza Camera de Comerţ având în vedere şi prezenţa aceasta în fiecare dintre judeţele ţării. Noi avem de gând pentru această contribuţie a firmelor, vă rog frumos să nu o numiţi taxă, este o contribuţie a firmelor pentru promovare. Ne autopromovăm până la urmă. (...) Am lăsat ani de zile pe spatele statului această promovare şi, din păcate, trebuie s-o spun, lipseşte cu desăvârşire. Când spui taxă fără să spui cuantumul, sună aşa... ca un ciocan în cap. Totuşi vorbim de 20 de euro pentru microîntreprinderi, dar taxa este o formă de solidaritate, până la urmă pentru a mişca acest aparat al promovării. (...) Sigur, s-ar putea ca o microîntreprindere cu un salariat să nu înţeleagă, în primă fază. Şi în Austria florăreasa din colţ îşi pune problema: «Domnule, de ce să plătesc cotizaţie obligatorie la Camera de Comerţ a Austriei? Nu mai pot eu că cei 128 de ataşaţi comerciali sunt angajaţii Camerei». Sunt câştiguri directe şi indirecte în această promovare. (...) Suma este modică. Dacă vorbim de microîntreprinderi, vorbim de 20 euro/an. Puţin de la mulţi pentru sistemul cameral înseamnă suficient pentru promovare", a spus Mihai Daraban.

Faţă de proiectul de act normativ şi-a exprimat reticenţa şi Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice. Cu prilejul participării la Ora Guvernului, în plenul Senatului, Adrian Câciu a declarat: "Nu cred, din punctul meu de vedere, că este corect să taxezi companiile pentru a fi într-o asociaţie, dar sunt convins că aceste lucruri vor fi dezbătute în Parlament. Nu Ministerul de Finanţe a avut o astfel de idee, dar vom participa la comisiile de specialitate, dacă este cazul, şi vom formula un punct de vedere cu privire la acest lucru".

Parlamentarii USR şi-au exprimat vehement opoziţia faţă de această iniţiativă legislativă, fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui calificând taxa respectivă drept taxă de şmecher.

"Imaginaţi-vă că puteţi lua de la fiecare român un leu pe an. Nu ar simţi nimeni acel leu luat, şi nu s-ar răscula în vreun fel. V-aţi îmbogăţi repede, chiar dacă printr-o mârlănie. O taxă de şmecher. Exact asta propune PSD-PNL pentru mediul de afaceri. O taxă pe fiecare antreprenor din România care să meargă la Camera de Comerţ, o entitate privată, care, în teorie ar trebui să reprezinte mediul de afaceri. În realitate, este complet deconectată de antreprenori, dar foarte conectată la clasa politică obişnuită numai cu privilegii pe spatele antreprenorilor. (...) Ei spun că nu este taxă, ci «contribuţie». Vechea minciună că, dacă iau banii întreprinderilor cu japca, dar sub un alt nume, nu ar mai fi taxă. Îi mai spun şi de «solidaritate». Solidaritate cu cine? Cu ei? Dacă antreprenorii români s-ar simţi în vreun fel reprezentaţi de această entitate obscură, denumită incorect şi pompos «Camera de Comerţ», ar contribui de bună voie la ea. Faptul că trebuie să îi forţeze statul sub ameninţarea amenzilor spune multe. În acelaşi proiect care circulă prin Parlament reînvie şi «diploma de antreprenor», pe care va trebui să o ia oricine vrea să desfăşoare o activitate economică în România. Adică o să ne spună Camera de Comerţ cine are dreptul şi cine nu să-şi facă o firmă, contra cost", a afirmat Claudiu Năsui, ieri, într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook.

Conform proiectului de act normativ, taxa ar fi de 100 euro/an pentru companiile mari, 75 euro/an pentru companiile mijlocii, 50 euro/an pentru firmele mici, 20 euro/an pentru microîntreprinderi şi 10 euro/an pentru persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale şi cele familiale.

La finalul anului trecut, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului figurau ca fiind active şi în funcţiune un număr de peste 1,1 milioane companii, dintre care au depus bilanţul anual doar 768.367 companii.