Alegerile locale din acest an vor fi puternic politizate. Doar în subsidiar, aceste alegeri vor atinge şi temele administrative, privite însă ca un fel de exerciţii impuse, în timp ce campania se va concentra în jurul candidaturii la consiliul local. Şi pentru că ideologiile nu au nici un loc în viaţa partidelor româneşti - darămite să poată fi şi declinate la nivel local - personalizarea va substitui doctrina pentru a da un pic de viaţă confruntării electorale. Prin această metodă partidele vor fi deturnate de la obiectivul lor, devenind simple instrumente ale unei clientele debusolate.
Alegerea directă a preşedinţilor consiliilor judeţene devine, astfel, o bună oportunitate pentru organizarea partidelor în jurul candidaţilor. Iar miza nu e una oarecare: controlul partidelor de grupurile de clientelă. Nemulţumite de imprevizibilitatea politicii naţionale, incapabile să se armonizeze unei politici europene, grupurile de clientelă vor să păstreze cel puţin mediul judeţean sub control. Înţelegând că nici populiştii, nici neopopuliştii nu pot garanata statu-quo-ul, aceştia s-au orientat către controlul strict al partidelor-sistem. Şi cum scrutinul uninominal din toamnă ar putea complica lucrurile, preferă să treacă, încă de pe acum, organizaţiile judeţene sub comanda oamenilor siguri. Aşa că partidele vor fi remodelate în interesul acestor "clienţi". O ştiam deja, dar acum va fi clar: "Clienţii noştri, stăpânii noştri!"
După aceste alegeri, partidele se vor reorganiza, nu doar în sensul centralizării judeţene, ci şi al apărării intereselor de afaceri. Cel ales preşedinte al consiliului judeţean prin vot direct va deveni, în majoritatea cazurilor, şeful absolut al organizaţiei judeţene, contrapunând primarilor - aceşti promotori ai "anarhiei feudale" de partid - o legitimitate de acelaşi tip. În schimb, cumulând atât puterea administrativă, cât şi pe cea organizaţională, având legitimitatea votului direct şi sprijinul activ şi interesat al "clienţilor" preşedintele consiliului judeţean va încerca să schimbe raportul de forţe în partid. Tentativa de a transforma partidele în federaţii de clanuri judeţene, deja anticipată de mişcările de trupe din ultimii ani în PSD sau PNL, are şanse de a fi pusă în aplicare.
Concentrarea puterii în partide la nivel judeţean va marca perioada imediat următoare din politica românească. Toate partidele importante vor fi supuse unei presiuni concertate din partea grupurilor de clientelă pentru a asigura politic şi administrativ supravieţuirea profitorilor locali ai tranziţiei. Şi cum alegerile locale sunt antecamera alegerilor parlamentare din toamnă, partidele nu sunt pregătite să reziste. Odată ce candidaţii de la toate nivelurile (consilii locale, consilii judeţene, primării) vor fi dispuşi în front, partidele vor fi uşor de preluat cu justificarea coeziunii în "marea bătălie" judeţeană. Fie că vor, fie că nu, toţi ceilalţi candidaţi - dacă îşi doresc posturile pentru care candidează - vor fi obligaţi să lucreze pentru candidatul la preşedinţia consiliului judeţean. Iar această acumulare de putere nu va putea fi realizată decât cu sprijinul clanurilor locale. Captive la nivel local, partidele nu vor putea să fructifice oportunităţile de reformă la nivel naţional. Şi, odată deturnate, schimbarea lor, facilitată de scrutinul uninominal din toamnă, va fi mult mai dificilă.