TEODOR CHIRICĂ, FORATOM: "Riscăm să devenim un importator net de energie"

Din cauza unei eventuale neaplicări a mecanismului pentru diferenţiere, ţara noastră riscă să devină un importator net de energie, a declarat, ieri, Teodor Chirică, preşedintele Forumului Atomic European (FORATOM), în cadrul unei conferinţe de profil.

Domnia sa a precizat: "Mecanismul de diferenţă este aplicabil energiilor cu emisii reduse de carbon. Poate întâmplător se va aplica la energia nucleară. În Marea Britanie s-a aplicat şi se aplică la dezvoltarea parcurilor eoliene offshore şi onshore. (...) Nu-l văd aplicat în ţara noastră, şi o să ajungem un importator net (de energie), spre bucuria comercianţilor".

Mecanismul de diferenţiere prin contracte este un mecanism de sprijin pentru producătorii de energii cu emisii reduse de carbon, prin care aceştia sunt remuneraţi de către stat, în cazul în care preţul electricităţii scade sub un anumit prag. Acest sistem de subvenţionare asigură investitorii că îşi vor recupera costurile şi ar putea fi aplicat atât în cazul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cât şi pentru un număr de investiţii ale Hidroelectrica.

Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, prezent la dezbatere, a declarat: "Eu nu sunt aşa pesimist. Am avut experienţa cu regenerabilele, şi sigur că acele certificate verzi se regăsesc în factură. Trebuie să înţelegem că acest mecanism pentru diferenţă, pentru investiţii mari, înseamnă un mecanism de reducere a riscurilor. Nimeni nu vine să investească miliarde într-o centrală, iar de mâine să-i schimbi legis-laţia şi să-i spui că nu va mai câştiga nimic, iar pe deasupra, să vină şi cu bani de acasă de acum înainte".

Domnia sa a mai afirmat: "Investiţiile înseamnă o creştere a preţului. Cred că şi reactoarele 3 şi 4 (n.r. de la Cernavodă) sunt privite într-o altă lumină astăzi, pentru că contractul de diferenţă care va sta la baza realizării reactoarelor, acesta fiind un mecanism care trebuie să se aplice şi la alte inves-tiţii mari, se va traduce într-o creştere a preţurilor la energie. Nimeni nu spune lucrul acesta şi, în loc să privim cu oarecare ipocrizie, spunând că vrem şi preţuri mici, dar vrem şi investiţii, trebuie să spunem: dragi români, dacă mai vreţi curent electric şi peste cinci ani, trebuie să fumaţi un pachet de ţigări mai puţin pe lună, pentru că acesta va fi impactul".

Conform unei analize recente a Consiliului Mondial al Energiei, ţara noastră se află pe locul 23 din peste 90 de ţări analizate din punct de vedere al securităţii energetice, al sistemului energetic în acord cu cerinţele de mediu şi al echităţii energetice, a precizat Corneliu Bodea, preşedintele CRE.

Conform lui Bogdan Badea, Hidroelectrica şi VERBUND Hydro Power GmbH din Austria au semnat recent un memorandum de cooperare.

Potrivit documentului, părţile îşi exprimă voinţa pentru dezvoltarea în comun de proiecte, implementarea de soluţii de proiectare, de construire şi echipare bazate pe cele mai noi soluţii şi tehnologii în domeniul energetic.

Unul dintre punctele esenţiale ale acestui memorandum este transferul de know-how şi informaţii privind modalităţile de dispecerizare a energiei, operarea centralelor fără personal (prin centre de control), optimizarea activităţii de mentenanţă şi reparaţii, precum şi implementarea soluţiilor şi tehnologiilor inovatoare pentru punerea în practică a directivelor Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, inclusiv asigurarea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă.

Ovidiu Demetrescu, expert în energie, consideră că strategia energetică a ţării noastre este ruptă de realitate, documentul neavând nicio legătură cu modalitatea de finanţare a investiţiilor, cu ce îşi doresc consumatorii sau cu ce se întâmplă pe piaţă în acest moment.

Domnia sa a precizat: "Ca să poţi implementa un proiect de investiţii ai nevoie de o sursă de finanţare, iar cel care te finanţează doreşte să ştie când îşi primeşte banii înapoi şi care este mecanismul de garantare. Hidroelectrica poate să spună diferit: care este rata mea de rentabilitate?"

Acesta a completat că în lipsa unei viziuni în acest sens, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă nu vor fi construite. "Negociem de atâţia ani cu chinezii (...), dar ei ştiu că nu se poate. Nu ştiu cum se rambursează banii şi care este mecanismul de garantare. Ei au venit cu cerinţe, chiar şi la Tarniţa ştiau exact ce vor, dar noi nu am fost în stare să le dăm răspunsuri la câteva întrebări simple".

Ovidiu Demetrescu a adăugat: "Referitor la finanţare, astăzi, 90% din banii fondurilor de pensii administrate privat pleacă în afară, deoarece nu au în ce să investească în piaţa locală. Ar trebui să le întrebăm ce îşi doresc, cum să facem proiectele şi strategia ca ei să nu îşi mai investească 90% din banii aceia în afară, ci poate mai puţin de jumătate".

Carmen Neagu, director-general al Energobit, prezentă la dezbatere, a explicat: "Eu pot să-ţi spun ce au răs-puns, acum două zile, fondurile de pensii. Au spus foarte clar (companiilor): listaţi-vă la bursă; asta o dată, iar în al doilea rând, ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să le permită să investească în infrastructură, pentru că nu au voie".

Domnul Demetrescu a conchis: "Strategia n-ar trebui să vorbească de proiecte. Cred că ar trebui să vorbeas-că de politica sectorială, iar aceasta să adreseze cele trei mari zone: energia electrică, petrol şi gaze şi energia termică. Începând cu ce vrea consumatorul, posibilităţile reale de finanţare şi suportabilitatea facturilor şi terminând cu proiectele, pe care le vor face privaţii sau chiar şi companiile de stat".

Conform domnului Chirică, preşedintele FORATOM, numeroasele schimbări de administraţii au avut un impact negativ asupra dezvoltării proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Domnia sa a explicat: "Din momentul în care m-am întors la stat, s-au schimbat şase miniştri ai energiei şi cinci prim-miniştri. Directorii generali sunt ţinuţi cu mandate de patru luni, deci nu pot lua decizii. Sunt astfel de elemente care sunt obiective. O echipă nouă trebuie să se documenteze, iar după aceea vine o altă schimbare. Este foarte greu să duci proiecte mari într-o situaţie de acest gen. Îţi trebuie perspectiva, cel puţin, a unor mandate de patru ani".

Referitor la retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă, domnia sa a spus: "Este un proiect care costă cam jumătate dintr-un proiect nou şi a cărui durată de implementare este de circa doi ani. (...) Dar sunt încrezător că putem face acest proiect. Este un proiect al Nuclearelectrica care necesită o pregătire de şapte-opt ani. Până în momentul în care se dă autorizaţia de oprire a reactorului şi încep lucrările, ai nevoie de şapte-opt ani deoarece ai nevoie de avize de mediu, opinia Comisiei Europene, trebuiesc pregătite finanţările, contractul şi studiile de îmbătrânire pentru a identifica zonele (care necesită retehnologizare)".

Referitor la capabilitatea industriei nucleare europene, domnul Chirică a precizat că energia nucleară reprezintă 26% din producţia de electricitate, fiind 126 de reactoare în exploatare, acestea asigurând 50% din producţia de energie electrică fără emisii de carbon din Uniunea Europeană. În prezent sunt opt reactoare nucleare în construcţie, iar opt state membre au în vedere prelungirea duratei de viaţă, printre care şi proiectul Nuclearelectrica.

Domnia sa a conchis: "Însă, situaţia pe termen lung este critică. Dacă nu se face nicio intervenţie asupra cotei actuale nucleare din Uniunea Europeană, undeva prin 2030-2035 se va închide ultima centrală nucleară din Europa. Dacă se fac proiecte de extindere a duratei de viaţă, situaţia va deveni critică abia în anii 2040-2050. Deci este nevoie de un program de investiţii de unităţi noi, pentru a menţine, în conformitate cu raportul Comisiei Europene privind evoluţia industriei nucleare, aceeaşi cotă valorică absolută a energiei nucleare în Uniunea Europeană".

Potrivit acestuia, există numeroase studii internaţionale care atestă că este imposibil să se atingă ţintele europene pentru reducerea emisiilor de carbon fără aportul centralelor nucleare.