Ediţia din 2022 a Barometrului privind proprietatea intelectuală şi tineretul, publicată astăzi de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), oferă informaţii actualizate cu privire la comportamentele tinerilor în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală într-un context post-pandemie, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, sondajul analizează cele două aspecte ale încălcării dreptului de proprietate intelectuală: tendinţele din rândul tinerilor care achiziţionează bunuri contrafăcute şi din rândul celor care accesează conţinut piratat, evaluând tendinţele începând din 2016.
Peste jumătate (52 %) dintre tinerii intervievaţi au cumpărat cel puţin un produs contrafăcut online în ultimul an, în mod intenţionat sau accidental, iar o treime (33 %) au accesat conţinut ilegal online.
Achiziţionarea de produse contrafăcute
Reflectând contextul post-pandemie, noul sondaj a confirmat că 37 % din tineri au cumpărat intenţionat unul sau mai multe produse contrafăcute, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu rezultatele anterioare (14 % în 2019). Cifra variază în special în funcţie de ţară, cel mai mare procent înregistrându-se în Grecia (62 %), iar cel mai mic în Cehia (24 %).
Produsele contrafăcute pe care tinerii le cumpără cel mai frecvent în mod intenţionat sunt îmbrăcămintea şi accesoriile (17 %), urmate de încălţăminte (14 %), dispozitive electronice (13 %) şi produse de igienă, cosmetice, de îngrijire personală şi parfumuri (12 %), subliniază sursa citată.
Dar tinerii sunt, de asemenea, induşi în eroare să cumpere produse contrafăcute: achiziţionarea neintenţionată de produse contrafăcute se ridică, de asemenea, la 37 % ( ), iar respondenţii au recunoscut că este dificil să facă distincţia între bunurile autentice şi produsele contrafăcute. 48 % nu cumpăraseră asemenea produse sau nu erau siguri dacă au cumpărat sau nu.
Pirateria online
În ceea ce priveşte conţinutul digital, accesul din surse legale câştigă teren în rândul generaţiilor mai tinere. 60 % au declarat că nu au utilizat, redat, descărcat sau transmis conţinut din surse ilegale în ultimul an, comparativ cu 51 % în 2019 şi 40 % în 2016, confirmând astfel tendinţa.
Cu toate acestea, pirateria intenţionată rămâne la un nivel stabil, 21 % din tinerii consumatori (unul din cinci) recunoscând că au accesat cu bună ştiinţă conţinut piratat în ultimele 12 luni. Un procent semnificativ de tineri au fost induşi în eroare să acceseze conţinut piratat. 12 % au accesat conţinut piratat în mod accidental, iar 7 % nu ştiu dacă au accesat. Principalele tipuri de conţinut piratat au fost filmele (61 %) şi serialele de televiziune (52 %), urmate de muzică (36 %), utilizând în principal site-uri web, aplicaţii şi canale de comunicare socială dedicate.
În lumina noilor rezultate, directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau, a declarat:
"Această a treia ediţie a Barometrului privind proprietatea intelectuală şi tineretul, publicată în timpul Anului European al Tineretului, confirmă tendinţele identificate în ediţiile anterioare şi oferă o imagine mai bogată a percepţiilor şi atitudinilor tinerilor. Într-o perioadă în care comerţul electronic şi consumul digital s-au majorat semnificativ, creşterea achiziţionării intenţionate şi neintenţionate de bunuri contrafăcute reprezintă o tendinţă îngrijorătoare. În ceea ce priveşte pirateria, aceasta nu scade, chiar dacă tinerii consumatori preferă din ce în ce mai mult conţinutul din surse legale. Această nouă analiză oferă un instrument valoros pentru a ajuta părţile interesate, responsabilii de elaborarea politicilor, precum şi cadrele didactice şi organizaţiile societăţii civile să elaboreze iniţiative de sensibilizare pentru a sprijini alegerile în cunoştinţă de cauză ale tinerilor noştri cetăţeni şi consumatori".
Factorii cheie din spatele cumpărării de produse contrafăcute şi accesarea de conţinut piratat
Deşi preţul şi accesibilitatea continuă să fie principalele motive pentru cumpărarea de produse contrafăcute şi accesarea intenţionată a conţinutului piratat, influenţele sociale, cum ar fi comportamentul familiei, al prietenilor sau al persoanelor pe care le cunosc, câştigă teren semnificativ.
Printre alţi factori se numără faptul că nu le pasă dacă produsul a fost contrafăcut (sau dacă sursa de conţinut a fost ilegală), că nu percep nicio diferenţă între produsele originale şi cele contrafăcute, precum şi că produsele contrafăcute sunt uşor de găsit sau de comandat online. Unul din 10 respondenţi a menţionat recomandările din partea influencerilor sau celebrităţilor.
Ce îi face pe tineri să se gândească de două ori?
Atât pentru produse, cât şi pentru conţinutul digital, tinerii au menţionat riscurile personale de fraudă cibernetică şi ameninţările cibernetice drept factori importanţi care le-ar putea schimba comportamentul. De asemenea, o mai bună înţelegere a impactului negativ asupra mediului sau asupra societăţii este în prezent menţionată pe scară mai largă de către tinerii intervievaţi, se mai arată în comunicat.