Tinerii fermieri din România - apreciaţi la Bruxelles

România a fost reprezentată, anul acesta, la Congresul Tinerilor Fermieri, aflat la a treia ediţie. Evenimentul, la care au fost invitate să participe toată ţările membre ale UE, a avut loc la Parlamentul European de la Bruxelles şi presupune un schimb de experienţe, benefic pentru toţi agricultorii.

Din ţara noastră, s-au calificat Ionuţ-Constantin Chiribău, din Piatra Neamţ - cu proiectul "Plantaţii de paulownia", Alina Stancu, din Ialomiţa - cu proiectul "varza kale România", şi Ionuţ Ban, din Bucureşti - cu proiectul "Albina la şcoală". Cel ce a selectat cele mai bune proiecte, cele mai interesante culturi, a fost Daniel Buda, europarlamentar, care ţine să evidenţieze acum premiera românească la acest Congres - un loc patru, pe care s-a clasat Ionuţ Ban. Acesta a fost premiat de către sponsorii New Holland Agriculture Harvesting Product Management şi Jean Charles Bocquet ECPA cu două excursii în străinătate.

Proiectul prezentat de tânărul fermier remarcat la Bruxelles reprezintă o iniţiativă de iniţiere a copiilor în tainele albinelor, de a-i învăţa despre cum se produce mierea şi ce înseamnă munca în echipă a acestor campioane ale hărniciei. Proiectul reliefează, totodată, creşterea consumului de miere în rândul celor mici, în beneficial sănătăţii. Potrivit autorului, realizarea sa are avantajul că se lucrează în aer liber, în natură, direct în stupină sau se vine cu o familie de albine în curtea şcolii şi li se prezintă copiilor.

Ionuţ Ban mărturiseşte că a început să lucreze cu albinele din anul 2005, la început fiind vorba doar de un hobby: "După un an, mi-am dat seama că este mai mult de atât şi am început să mă dezvolt treptat, iar în 2009 am accesat şi fonduri europene. La data actuală deţin un număr de 150 de famili de albine". El a mai precizat că şi în 2014 a participat la Congresul Tinerilor Fermieri, prezentând atunci etapele prin care a ajuns să dezvolte o fermă apicolă: "Mi-am dorit să arăt tinerilor că se poate şi în România, deşi m-am confruntat cu probleme legate de desfacerea produselor apicole. Mi-am dat seama că nu întotdeauna preţul este de vină, ci lipsa de informare şi educare a copiilor privind consumul de miere. De aceea, m-am dedicat dezvoltării unui program la nivel naţional pentru educarea copiilor, de mici, în privinţa muncii, organizării, roadelor albinelor".

• Pasiuni mai noi - Paulownia sau varza kale

Şi ceilalţi reprezentanţi ai noştri la recentul Congres ne-au vorbit despre experienţele lor. Ionuţ-Constantin Chiribău a menţionat: "Am început să plantez paulownia din 2014, când am pus bazele primului hectar cultivat cu această plantă mai puţin cunoscută în ţara noastră. A urmat încă un hectar şi am încercat să transmit şi altora dragostea pentru acest copac, înfiinţând Asociaţia Cultivatorilor de Paulownia din România, ce are rolul de a ajuta fermierii să acceseze fonduri europene, să cunoască detalii despre producţia de miere din această plantă şi să aibă acces la colaborări naţionale şi internaţionale. Dar nu m-am oprit aici şi am adus miere de paulownia din Australia, pentru ca în viitor aceasta să ajungă în restaurantele din România".

Alina Stancu, a treia cultivatoare calificată la Bruxelles, este co-fondatoarea brandului Kale România, care intenţionează să-şi dezvolte afacerea utilizând fonduri europene pentru a produce salate şi sucuri naturale, dar şi o linie de suplimente alimentare pe bază de kale. Întrebată de ce a ales această cultură, tânăra a răspuns: "Pentru că este regina verdeţurilor sau planta minune, cum este denumită în America, Asia, dar şi în alte ţări din Europa. Pe mine m-a cucerit instantaneu datorită proprietăţilor sale: o porţie de numai 130 grame conţine mai mult calciu decât laptele, mai mult fier decât carnea de vită şi mai multă vitamina C decât o portocală. Sunt mândră că acum kalele mele se pot găsi în numeroase restaurante şi lanţuri de magazine cu care colaborez, fie direct, fie prin intermediari, şi că multe dintre persoanele publice din România au încercat acest produs".