TradeVille: Transport Trade Services, în faţa unei noi provocări

Porturile ucrainene de la Dunăre, Reni şi Ismail, au fost atacate recent cu rachete şi drone ruseşti, creând pagube materiale şi obligând navele româneşti din aceste porturi să treacă de urgenţă pe malul opus. Transport Trade Services (TTS) din ţara noastră realizează transport de mărfuri agricole din porturile Reni şi Ismail către Portul Constanţa şi, deşi niciuna dintre navele româneşti nu a fost afectată, potenţiale viitoare atacuri ar putea impacta volumul transportat de companie, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Grupul Transport Trade Services este unul dintre cei mai mari transportatori de mărfuri din bazinul Dunării. Compania deţine cea mai mare flota fluvială din România, cu o capacitate de peste 800.000 de tone, opt macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în şapte locaţii dunărene şi în Constanţa. Activitatea TTS se desfăşoară pe trei segmente principale: expediţie internaţională de mărfuri (produse agricole, minerale şi produse chimice); transport fluvial; operare portuară.

Fondatorul şi preşedintele Consiliului de Administraţie al TTS, Mihăilescu Alexandru Mircea, deţinea, la 31.12.2022, cea mai semnificativă parte din capitalul social, anume 25,30%, restul de 74,7% fiind împărţit între persoane fizice şi juridice. Din acţionariatul companiei mai fac parte nume importante, precum NN Group N.V., Pavăl Holding, Aegon Pensii şi Utilico Emerging Markets PLC (fond de investiţii listat pe Bursa din Londra).

• Porturile Reni şi Ismail, avariate de rachetele şi dronele ruseşti

În dimineaţa zilei de 24 iulie, rachete şi drone ruseşti au lovit porturile Reni şi Ismail, de lângă graniţa României cu Ucraina. Aceste atacuri reprezintă cele mai apropiate lovituri de teritoriul României (400 m) de la începutul conflictului militar din Ucraina. Imediat după încetarea atacului aerian, şase nave româneşti, care se aflau în Portul Reni au traversat Dunărea de urgenţă pe partea românească. Conform celor mai recente informaţii, niciuna dintre navele româneşti nu a suferit avarii.

Potrivit primelor informaţii, infrastructura din acest port ar fi fost avariată, fiind distrus un hangar de cereale şi mai multe rezervoare pentru depozitarea diferitor mărfuri. De asemenea, un incendiu a izbucnit într-unul din spaţiile de producţie, însă a fost stins în scurt timp.

În acest context, TTS, care operează transporturi cu propriile barje (Navrom) din porturile Reni şi Ismail către propriul terminal de geamanduri din Portul Constanţa, asigurând şi transbordul direct în navele maritme, ar putea fi impactată de acest eveniment. Operaţionalizarea acestui proiect al TTS s-a realizat în vara anului trecut, asigurând o creştere importantă a fluxurilor de marfă ucrainene transporate din porturile Reni şi Ismail via canalul Dunăre-Marea Neagră şi până în Portul Constanţa, fără a fi nevoie de utilizarea spaţiilor de depozitare şi a danelor din port.

Anul trecut, mărfurile ucrainene au ajuns în Portul Constanţa în special pe barje - de la Reni şi Ismail, pe calea ferată şi pe şosea.

De când volumul materiilor prime pentru industria siderurgică transportat pe relaţia Ismail - Galaţi a scăzut semnificativ, principalele produse transportate de către TTS din porturile Reni şi Ismail sunt cele agricole.

• Tranzitul prin Portul Constanţa, esenţial pentru Ucraina

Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale şi seminţe oleaginoase din lume, s-a văzut nevoită să-şi reducă semnificativ volumul de mărfuri transportat din principalele sale porturi după invazia Rusiei din februarie 2022. Ţara de la Marea Neagră a recâştigat, în iulie anul trecut, accesul la trei dintre porturile sale, în cadrul unui acord negociat de ONU şi Turcia, care a expirat, însă, luna aceasta. În noul context, Ucraina se vede obligată să caute alternative pentru exportul de mărfuri agricole, cel mai apropiat port fiind cel din Constanţa. În condiţiile în care, din 26 iunie, nu s-a mai înregistrat nicio navă nouă în cadrul acordului, iar o nouă prelungire a acestuia este puţin probabilă, oficialii ucraineni au declarat că tranzitul prin Portul Constanţa este esenţial pentru Ucraina.

Analiştii Reuters se aşteaptă ca Portul Constanţa să-şi dubleze volumele record obţinute în 2022. Principala problemă care intervine în acest caz este capacitatea de procesare a portului, care, încă de anul trecut, a fost copleşit de volumele în creştere, creând timpi de aşteptare care au ajuns chiar şi la săptămâni. De la începutul războiului, Portul Constanţa a gestionat o treime din totalul exporturilor de cereale ale Ucrainei, care s-a ridicat la peste 48 milioane de tone. În primele cinci luni din 2023, s-au gestionat în Constanţa 12,2 milioane de tone de cereale, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În cazul în care volumele din Portul Constanţa vor creşte semnificativ, aşa cum este estimat, grupul TTS va beneficia din două direcţii: din transportarea şi transbordarea mărfurilor agricole la propriul terminal de geamanduri, dar şi din operarea portuară realizată de Decirom, care deţine dane operative, macarale la cheu şi linii de cale ferată.

• CNAPMC: Traficul de mărfuri în porturile româneşti, la nivel record în 2022

Potrivit Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC), în 2022, traficul total de mărfuri în porturile româneşti a înregistrat o creştere de 12% faţă de 2021, până la 77,5 milioane de tone. Este cel mai mare trafic de mărfuri înregistrat în istoria porturilor româneşti, lucru care reflectă tendinţa de creştere din ultimii ani.

Din totalul traficului, 79,5% reprezintă trafic maritim, iar 20,5% trafic fluvial. Totodată, traficul maritim a înregistrat o creştere de 16% în 2022, în timp ce traficul fluvial s-a menţinut în linie cu cel din 2021.

Pe grupe de mărfuri, cele mai semnificative creşteri se regăsesc în cazul seminţelor uleioase (69,7%), minereuri de fier şi deşeuri de fier şi oţel (47%) şi petrol brut (41,7%). La polul opus, scăderi ale traficului au fost observate în rândul minereurilor şi deşeurilor neferoase (69,7%) şi în rândul celulozei şi deşeurilor de hârtie (48%).

Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în TTS

Oportunitati

Cererea susţinută pentru transportul fluvial, cât şi pentru operaţiunile portuare este prognozată să continue şi în 2023, cu atât mai mult cu cât acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră nu a fost prelungit.

- Compania are o poziţie financiară solidă, urmând să investească sume importante în dezvoltarea grupului, inclusiv în Decirom.

- Conducerea TTS îşi propune să distribuie anual dividende şi să mărească regulat cuantumul acestora.

- Acţionariat puternic, format din numeroase fonduri de pensii private şi de investiţii.

- Bariere mari de intrare pentru concurenţi, din pricina costului ridicat cu investiţia iniţială.

Riscuri

Compania este dependentă de cele trei sectoare pentru care realizează expediţie şi transport fluvial: produse agricole, minerale şi produse chimice, care, la rândul lor, sunt afectate semnificativ de preţurile energiei şi de cotaţiile de pe bursa de mărfuri.

- În cazul unei secete, care a fost prezentă şi în anii anteriori, condiţiile de navigare pe Dunăre ar putea fi îngreunate, ceea ce ar conduce la scăderea volumului transportat de companie şi la costuri mai mari de operare.

- Continuarea atacurilor ruseşti asupra porturilor din Reni şi Ismail ar putea avea repercusiuni asupra volumului de mărfuri transportat de companie.