Un raport "Roland Berger" cu privire la problemele operaţionale ale "Tarom" a apărut, ieri, în presă, după ce, săptămâna trecută, agenţia de rating "Standard& Poor's" a retrogradat "Transgaz".
Este interesant că astfel de informaţii apar tocmai în preajma vânzării de către stat a unor pachete de acţiuni. Astfel, ambele companii ar urma să facă obiectul unor listări la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) până la sfârşitul acestui an: pentru "Transgaz", guvernul ar trebui să lanseze o ofertă publică secundară (SPO) pentru 15% dintre acţiuni, iar pentru "Tarom", o ofertă publică iniţială (IPO) pentru 20% dintre acţiuni.
Raportul "Roland Berger Strategy Consultants" arată că rutele pe care "Tarom" le operează au un grad redus de ocupare, compania utilizează într-o măsură redusă canalele electronice de distribuţie şi acordă tratament preferenţial anumitor furnizori, ceea ce îi generează costuri mai mari decât dacă ar trata identic toţi furnizorii.
Spre deosebire, însă, de analiza S&P cu privire la "Transgaz", care a fost realizată la iniţiativa agenţiei de rating, raportul "Roland Berger" a fost întocmit la solicitarea "Tarom" şi are caracter confidenţial. Reprezentanţii firmei de consultanţă ne-au declarat că informaţiile apărute în presă "în niciun caz" nu au parvenit de la domniile lor.
Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) nu ne-au răspuns la întrebările cu privire la apariţia în presă a unor informaţii cu caracter confidenţial.
• IPO sau vânzarea către un investitor la Tarom?
Metoda de privatizare a Tarom este, se pare, într-o "ceaţă" groasă.
Guvernul s-a angajat, în Scrisoarea de intenţie către Fondul Monetar Internaţional (FMI), să listeze la bursă 20% din acţiunile "Tarom", până la sfârşitul anului. A fost ales inclusiv consorţiul de intermediere format din "Carpatica Invest" şi "Swiss Capital".
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, a declarat, însă, recent, că ministerul pe care îl conduce se află în discuţii concrete cu investitori cu largă experienţă în domeniu şi susţinere financiară pentru preluarea companiei. Oficiali din MTI au susţinut că de privatizarea companiei aeriene sunt interesate firme importante din Orientul Mijlociu.
Ovidiu Silaghi a mai afirmat că guvernul este dispus să privatizeze "şi mai mult" de 20% din acţiuni, pentru îmbunătăţirea activităţii operatorului aerian.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta declarase, cu câteva zile înainte, că "Tarom" urmează să fie, probabil, prima companie cu manager privat, şi este foarte posibil ca acesta să fie "o personalitate din afara ţării, dar cu mare experienţă în domeniu".
Potrivit bugetului de venituri de cheltuieli pentru acest an, "Tarom" ar urma să încheie şi în acest an cu pierderi, estimate la 187,2 milioane lei. Veniturile total ale societăţii sunt prognozate la 1,24 miliarde de lei, iar cheltuielile totale urcă la 1,43 miliarde de lei
Acţionarii "Tarom" sunt Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), cu 96,97% din acţiuni, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, cu 1,59%, Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, cu 1,35%, şi SIF Muntenia (SIF4), cu 0,09%. Aeroportul Internaţional Henri Coandă este parte a "Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti", ai cărei acţionari sunt MTI, cu 80%, şi Fondul Proprietatea, cu 20%.
O altă companie care ar fi trebuit să fie listată în acest an, "Hidroelectrica", a intrat în insolvenţă în luna iunie. Premierul Vitor Ponta a declarat că speră ca producătorul de energie să iasă din insolvenţă în toamnă, însă administratorul judiciar, Remus Borza, a precizat că acest lucru ar urma să se întâmple cel mai devreme în vara viitoare.