Trebuie să defrişăm 30.000 hectare de vie hibridă, interzisă în Uniunea Europeană

Ţara noastră trebuie să defrişeze 30.000 hectare de soiuri viticole interzise în Uniunea Europeană, defrişarea şi replantarea urmînd să necesite un efort financiar de 300 milioane de euro, a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Valeriu V. Cotea, cu ocazia conferinţei "Integrarea în Uniunea Europeană - Impactul asupra sectorului vitivinicol românesc".

Valeiu Cotea a spus: "Pe aproximativ 30.000 de hectare sunt plantate şase soiuri interzise de hibrizi, termenul limită pentru replantare fiind 31 decembrie 2014, cînd expiră perioada de tranziţie cerută în negocierile cu Uniunea Europeană. Este vorba de viile care aparţin diverşilor gospodari, nu este cazul marilor producători, dar efortul pentru replantare va fi mare, din moment ce defrişarea şi replantarea unui hectar pînă în anul trei de producţie costă aproximativ 10.000 euro". Domnia sa a precizat că, din cele 189.000 de hectare, cît totalizează suprafaţa viticolă al Ro-mâniei, aproximativ jumătate este formată din soiuri hibride, însă nu toate sunt interzise în UE.

Şeful misiunii de evaluare pentru sectorul vinicol al Uni-unii Europene, Rudy van der Stappen, a declarat că Uniunea Europeană nu va susţine financiar procesul de de-frişare şi replantare. "Considerăm că este un proces ce trebuie să fie susţinut financiar de statul român, şi nu din fonduri europene. Noi putem oferi doar consultanţă", a precizat van der Stappen.

Potrivit reprezentantului Uni-unii Europene, pînă la expirarea perioadei de tranziţie de opt ani vor trebui replantate cele 30.000 de hectare exclusiv cu soiul Vitis Vinifera, ajutorul pe care îl va oferi statul neputînd să depăşească 75 la sută din totalul costurilor de podgorie. De asemenea, în cadrul procesului de integrare, România nu mai poate face plantări noi pînă la 31 iulie 2010.

Valeriu Cotea a declarat că este imposibilă replantarea celor 30.000 de hectare cultivate cu soiuri hibride pînă în 2014, din moment ce rata de replantare este redusă, în 2004 fiind replantate doar 1.000 hectare cu soiuri hibride.

"Riscăm să pierdem sub-venţiile europene pentru suprafeţele respective dacă vom continua să replantăm doar 1.000 de hectare pe an", a subliniat Valeriu Cotea.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dez-voltării Rurale (MAPDR), Nicolae Lazin, a declarat că minis-terul doreşte să sprijine producătorii vitivinicoli care trebuie să facă replantări.

"Vom înfiinţa un credit de investiţii pentru agricultură, adresat inclusiv producătorilor mici vitivinicoli care nu au avut acces la credite. Creditul va fi alimentat dintr-un fond constituit din bugetul ministerului şi va fi administrat de o bancă, cu dobînzi avantajoase şi o limită de 50.000 de euro. Sper ca în acest an să putem aloca aproximativ 20 la sută din fondurile ministerului pentru acest fond, după ce legea de înfiinţare va intra în vigoare", a afirmat Lazin.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor profesionale din domeniul vitivinicol din România, principalele probleme cu care se confruntă ţara noastră sunt: lipsa unei clasificări naţionale clare a soiurilor şi a vinurilor care se obţin în fiecare zonă a ţării, lipsa unui grafic al reconversiei suprafeţelor, precum şi inexistenţa unor prevederi clare privind conţinutul etichetelor.

Totodată, România trebuie să finalizeze pînă la integrare inventarierea, care trebuie să indice suprafaţa viticolă, drepturile de plantare şi replantare.

În urma negocierilor cu UE, s-a stabilit că zonele viticole româneşti vor fi incluse în cele trei zone ale Uniunii: zona B - Transilvania, zona C II - zonele sudice şi estice din vecinătatea Mării Negre şi zona C I a - alte zone viticole. Suplimentar, avem dreptul de a planta 2.830 de hectare din totalul suprafeţei viticole, care vor fi alocate rezervei naţionale. De asemenea, au fost admise în legislaţia comunitară denumirile a 18 băuturi alcoolice cu indicaţii geografice. Este vorba de 13 băuturi pe bază de fructe (prune) între care: Ţuica Zeţea de Medieşu, Ţuica de Buzău, de Argeş, de Zalău, Horinca de Maramureş, Turţul de Oaş şi cinci vinarsuri precum: Vinars Tîrnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea şi Vinars Segarcea. Denumirea "palincă" este rezervată băuturilor spirtoase obţinute din fructe produse în România.