UCRAINA ALEGE: Ianukovici sau Timoşenko?

La finalul unei campanii presărate cu acuze de fraudare a alegerilor şi de ameninţări cu mişcări de stradă din partea taberelor politice rivale, ucrainenii s-au prezentat, ieri, la urne, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, ca să-şi aleagă viitorul şef al statului. Cei aproape 37 de milioane de ucrainieni cu drept de vot au avut de ales între preşedintele opoziţiei pro-ruse, Viktor Ianukovici, lider al Partidului Regiunilor, şi premierul Iulia Timoşenko, după ce actualul preşedinte, pro-occidentantalul Viktor Iuşcenko, artizanul revoluţiei portocalii din 2004, care milita pentru aderarea ţării la UE şi NATO, nu a reuşit să treacă de primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Sondajele de opinie din statul vecin îl indică drept favorit pentru câştigarea alegerilor pe Viktor Ianukovici.

Liderul Partidului Regiunilor a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu un scor de 35,32%, cu zece puncte procentuale mai mult decât rivala sa, Iulia Timoşenko, care obţinuse doar 25,05% din voturi.

Ianukovici este cunoscut ca fiind un politician declarat pro-rus, regiunile din estul ţării locuite de etnicii ruşi fiind fieful său, iar Iulia Timoşenko, una dintre artizanii revoluţiei portocalii din 2004, susţine integrarea Ucrainei în UE, apropierea de NATO şi, eventual integrarea în Alianţa Nord-Atlantică, însă după organizarea unui referendum naţional pe această temă, şi, totodată, militează pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova.

Primele rezultate parţiale ale alegerilor vor fi cunoscute în noaptea de duminică spre luni, iar acestea ar putea să provoace ample manifestaţii de stradă.

Specialiştii avertizează că, dacă Ianukovici va pierde alegerile, atunci, acesta este posibil să se retragă în zona răsăriteană a ţării, filo-rusă, unde se va declara câştigător, şi, se pare, că ar miza şi pe sprijinul unităţilor militare din zonă.

De cealaltă parte, Iulia Timoşenko a anunţat, deja, că va pregăti, la Kiev, un nou "maidan", adică o amplă manifestaţie de stradă similară revoluţiei portocalii din 2004, în situaţia în care tabăra adversă va frauda alegerile şi va ieşi câştigătoare.

Specialiştii de la Kiev mai spun, însă, că viitorul preşedinte va avea de rezolvat atât haosul politic intern, cât şi criza economică care a dus la scăderea PIB-ului cu 15% şi la o depreciere masivă a grivnei, moneda naţională a Ucrainei.

Ianukovici a promis cetăţenilor ucraineni, printre altele, că va renegocia acordurile cu Rusia în privinţa livrărilor de gaze, beneficiar fiind în primul rând estul industrial (zona Doneţk), iar Timoşenko a promis că va declara război oligarhiei.

UE priveşte cu interes alegerile din Ucraina, ţinând cont de faptul că această ţară ex-sovietică asigură, în proporţie de 80%, tranzitul gazului rusesc prin conducte, spre ţările membre.

Pentru ţara noastră alegerile din Ucraina sunt deosebit de importante atât în ceea ce priveşte minoritatea română ce locuieşte în Bucovina de Nord şi în ţinuturile vecine Republicii Moldova, precum şi prin prisma unor probleme bilaterale cum ar fi canalul Bâstroe, investiţia de la Krivoi-Rog, şi acuzaţiile repetate aduse de cercurile politice ucrainiene la adresa ţării noastre, după câştigarea procesului internaţional de la Haga în cazul delimitării platoului continental din zona Mării Negre.

Presa ucraineană şi mai mulţi lideri politici au acuzat, cu acest prilej, că ţara noastră urmăreşte dezintegrarea teritorială a Ucrainei pentru "răpirea" fostelor provincii care au aparţinut României Mari.

De altfel, Iulia Timoşenko a promis ucrainenilor, în cadrul campaniei electorale, că dacă va câştiga alegerile, va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie în ceea ce priveşte delimitarea zonei economice în Marea Neagră cu ţara noastră.

Zona disputată de ucraineni, de 9700 kmp de platou continental, câştigată de ţara noastră, la Haga, poate să asigure aprovizionarea cu petrol şi gaze pentru sute de ani.

După ce pro-occidentalul Iuşcenko a dus, potrivit specialiştilor, o politică de deznaţionalizare, minoritatea română din Ucraina şi-a exprimat susţinerea, paradoxal, pentru liderul pro-rus Ianukovici, care a promis că, în situaţia în care va câştiga alegerile, va decreta limba română ca limbă regională.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, recent, că îşi doreşte o Ucraină democratică şi stabilă, care nu poate fi imaginată în afara spaţiului politic european sau euroatlantic.

În cadrul unui interviu acordat ziarului BURSA, Iulia Fota, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, ne-a declarat: "Eu cred că trebuie să aşteptăm rezultatul, să lăsăm poporul ucrainean să-şi hotărască conducătorii. România va fi deschisă spre bună vecinătate şi cooperare cu Ucraina, indiferent cine va fi preşedinte acolo. Noi am fost pentru ei un avocat al aderării la NATO şi UE şi vom continua să le întindem o mână. Nu văd rezultatul alegerilor de acolo ca fiind o problemă pentru România".