Ucraina-Rusia: negocieri, contraofensivă, noi ameninţări nucleare

Situaţia din Ucraina rămâne la fel de complicată precum în urmă cu un an, în ciuda ofensivelor, a contraofensivelor, victoriilor locale, sprijinului, criticilor, blocadelor. Pe acest fond, Ucraina va începe în această săptămână consultări cu Statele Unite cu privire la furnizarea de garanţii de securitate pentru Kiev până la finalizarea procesului de aderare la NATO, a declarat şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenskii, Andrii Iermak.

Discuţiile privind garanţiile de securitate cu Statele Unite sunt o continuare a promisiunilor făcute de Grupul celor 7 (G7) la summitul NATO din Lituania, de la începutul lunii iulie, de a elabora şi de a onora garanţiile de securitate. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura capacitatea Ucrainei de a învinge şi de a bloca agresiunea rusă în viitor. Acestea vor fi formate şi mecanisme de sprijin clar redactate", a punctat Iermak. El a precizat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi va asigura aderarea la NATO". Summitul NATO de la Vilnius a oferit sprijin Ucrainei pentru a contracara invazia Rusiei, care durează de 17 luni, iar ţări individuale au promis noi arme, dar nu a fost stabilită nicio dată pentru aderarea Ucrainei, atât timp cât războiul continuă. Membrii G7 au convenit ca fiecare naţiune să negocieze acorduri bilaterale pentru a oferi garanţii de securitate şi pentru a ajuta Ucraina să-şi consolideze armata. În comentariile sale, Iermak a declarat că cel puţin 10 alte ţări s-au alăturat declaraţiei G7 şi că Ucraina negociază termenii garanţiilor viitoare cu fiecare dintre ele. Consilierul prezidenţial a mai spus, pe de altă parte, că oficiali din mai multe ţări se pregătesc să se întâlnească în Arabia Saudită pentru a discuta planul de pace al lui Zelenski pentru Ucraina, care are la bază condiţia retragerii tuturor trupelor ruseşti din Ucraina. El a reamintit că o primă reuniune internaţională dedicată planului de pace a avut loc la Copenhaga în luna iunie. Pe lângă faptul că solicită retragerea trupelor ruseşti, planul de pace al lui Zelenski prevede, de asemenea, restabilirea graniţelor Ucrainei de dinainte de război şi întoarcerea acasă a tuturor prizonierilor şi copiilor deportaţi.

Rusia şi Ucraina au purtat o serie de discuţii de pace la scurt timp după invazia rusă din februarie 2022, însă acestea nu au reuşit să producă niciun acord.

Pe linia frontului tensiunea este la cote maxime. Un atac ucrainean cu dronă a vizat o secţie de poliţie din regiunea rusă Briansk, de la graniţa cu Ucraina, a anunţat luni guvernatorul Aleksandr Bogomaz, informează AFP. Atacul nu a provocat victime, potrivit oficialului regional rus. "Forţele ucrainene au atacat districtul Trubcevski în timpul nopţii", a scris Aleksandr Bogomaz pe Telegram. "O dronă a lovit secţia de poliţie din acest district. Nu există victime", a precizat el, adăugând că ferestrele şi acoperişul clădirii au fost avariate. Noul atac vine după ce cu o zi înainte Ministerul rus al Apărării anunţase că a doborât trei drone la Moscova. Duminică, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că războiul ajunge "în Rusia, în centrele sale strategice şi în bazele sale militare", "un proces inevitabil, natural şi absolut drept". Pe de altă parte, un oficial ucrainean de rang înalt a raportat duminică lupte grele în nord-estul ţării, forţele Kievului menţinându-şi liniile şi obţinând câştiguri în unele zone. Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat că forţele ruse încearcă să-i scoată pe ucraineni din poziţiile ridicate în nord-estul ţării, zonă ocupată de Moscova imediat după invazia din 2022, dar recucerită ulterior de trupele ucrainene. Sarcina cheie a ruşilor, a declarat ea la televiziunea naţională, a fost de a deturna forţele ucrainene din zona Bahmut, unde desfăşoară "o ofensivă de succes". "Au atacat la nesfârşit în această săptămână. Dar trupele noastre rezistă atacurilor şi uneori îi resping cu pierderi grele", a spus ea. Maliar susţine că ruşii au suferit pierderi comparabile cu cele din timpul luptelor crâncene de la Bahmut, care a căzut în mâinile forţelor ruseşti după mai mult de 10 luni de lupte.

La rândul său, armata rusă susţine că a oprit forţele ucrainene în nord-est. Între timp, forţele ruse au lansat cel mai recent dintr-o serie de atacuri aeriene nocturne, lovind ceea ce oficialii au declarat că este o "clădire nerezidenţială" din oraşul Harkov, din nord-estul ţării. Lovitura a declanşat un incendiu, dar nu au fost raportate victime. Luna trecută, Ucraina a lansat o contraofensivă care se concentrează pe o campanie spre sud, pentru a crea o sincopă între forţele ruseşti care deţin teritorii în est şi peninsula anexată Crimeea, precum şi pe recâştigarea terenului din jurul Bahmut. Dar lupte violente au izbucnit şi în jurul oraşelor Kupiansk şi Lîman, aflate în nord-estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării, în raportul său zilnic de activitate militară, a declarat că forţele sale au folosit rachete pentru a distruge o brigadă blindată a trupelor ucrainene în apropiere de Svatove, un oraş cheie deţinut de Rusia în nord-est. Forţele ruse, a precizat aceasta, au respins, de asemenea, patru atacuri ucrainene în apropierea oraşului Lîman, mai la sud.

Dinspre Moscova chestiunea este văzută în nuanţe foarte stridente. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care invocă ocazional spectrul unui conflict nuclear din cauza Ucrainei, a declarat că Moscova ar trebui să folosească arma nucleară dacă contraofensiva în curs de desfăşurare a Kievului se va dovedi un success. Dmitri Medvedev, care este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, un organism prezidat de Vladimir Putin, a declarat duminică într-un mesaj pe conturile sale oficiale de pe reţelele sociale că Rusia va fi nevoită să apeleze la propria doctrină nucleară într-un astfel de scenariu. "Imaginaţi-vă că ofensiva, care este susţinută de NATO, ar fi un succes şi ar smulge o parte din teritoriul nostru, atunci am fi forţaţi să folosim o armă nucleară conform regulilor unui decret al preşedintelui Rusiei. Pur şi simplu nu ar exista altă opţiune. Aşa că duşmanii noştri ar trebui să se roage pentru succesul luptătorulor noştri. Ei se asigură că nu se aprinde un incendiu nuclear global", a declarat el. Medvedev, care de la invazia rusă din Ucraina s-a impus ca una dintre cele mai dure voci ale Moscovei, a părut să se refere la noua doctrină nucleară a Rusiei, care a stabilit că armele nucleare pot fi folosite ca răspuns la o agresiune împotriva Rusiei desfăşurată cu ajutorul armelor convenţionale, dar care ameninţă existenţa statului rus. Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că nu au existat schimbări semnificative pe câmpul de luptă în ultimele zile şi că Ucraina a pierdut foarte mult echipament militar începând de la 4 iunie.