UE a ales: mai bine lipsuri în energie decât proliferarea modelului rusesc

Decizia Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene de a reduce consumul de gaze naturale cu 15% şi necesitatea de umplere a capacităţilor subterane de stocare din statele membre pentru a avea combustibilul necesar pentru sezonul rece 2022-2023 şi-au pus amprenta asupra preţurilor din energie care s-au dublat în ultimele două luni în piaţa comunitară.

Acest fapt a fost remarcat şi de mass-media europeană care a titrat weekendul trecut că actuala "criză energetică din Marea Britanie va împinge milioane de oameni în sărăcie în această iarnă, cu excepţia cazului în care guvernul nu distribuie mai mulţi bani pentru a ajuta gospodăriile aflate în dificultate să plătească facturile la combustibil", că Parisul riscă să aibă parte de o iarnă mai rece şi mai întunecată decât Berlinul - motiv pentru care preşedintele Emmanuel Macron le-a solicitat cetăţenilor din Hexagon să îşi reducă consumul de energie -, că germanii vor fi nevoiţi să achite între 1 octombrie 2022 şi 1 aprilie 2024 o taxă de 2,419 eurocenţi/kWh, menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor de gaze din Federaţia Rusă.

Se pare că asistăm la un trend în rândul mass-media de a prezenta sancţiunile introduse de Uniunea Europeană şi statele membre la adresa Federaţiei Ruse în urma invadării Ucrainei, drept măsuri care ar conduce la lipsuri în ţările care le-au adoptat. Dar acest fapt este o evoluţie şi nu o concluzie aşa cum o prezintă mare parte din mass-media. Vorbim despre o premisă, o responsabilitate pe care Uniunea Europeană şi statele membre şi-au asumat-o de la începutul conflictului armat declanşat de Federaţia Rusă pe teritoriul Ucrainei.

Riscurile despre care vorbesc analiştii din domeniul energiei şi analiştii economici cu privire la sezonul rece care se apropie, la creşterea preţurilor şi la nesiguranţa umplerii totale a capacităţilor de stocare a gazelor naturale au fost asumate de toate statele membre ale Uniunii, mai puţin Ungaria, care se pare că are "un parteneriat special"cu Kremlinul.

• Brynne Kelly, analist: "Dacă consumul nu scade, se poate ajunge la o criză"

Cu toate acestea, analiştii economici consideră că este foarte greu de preconizat ce se va întâmpla în această toamnă cu pieţele din energie, deoarece practic se intră în sezonul de vârf pentru stocarea cantităţilor necesare depăşirii sezonului rece 2022-2023. Ei arată că majoritatea problemelor vor fi legate de aprovizionare, la care se va adăuga riscul de perturbare a vremii din iarna viitoare.

"Guvernele vor încerca să reducă cererea la nivel macro, dar şi la nivel micro, prin plafonare sau raţionalizare, dar consumatorii sunt expuşi riscului în iarna care se apropie, dacă natura ne va oferi un sezon neobişnuit de rece", susţine analistul Brynne Kelly într-un articol pentru CornerstoneFutures, preluat de zerohedge.com. El arată că în prezent guvernele occidentale nu mai pot face nimic în ceea ce priveşte oferta din partea producătorilor/furnizorilor de energie şi de aceea trebuie să se concentreze pe partea cererii, în special pentru reducerea consumului.

"Dacă nu vor reuşi acest lucru, guvernele occidentale vor avea o problemă majoră în cazul unui sezon rece cu temperaturi exterioare foarte scăzute, deoarece furnizorii se vor confrunta cu o situaţie financiară gravă. Singura şansă de supravieţuire a furnizorilor ar fi să treacă asupra clienţilor creşterea uriaşă preţurilor, ceea ce ar însemna însă facturi aproape imposibil de plătit de clienţii casnici şi de IMM-uri, fapt care ar atrage un nou ajutor financiar guvernamental. Dar, dacă guvernele occidentale nu reduc consumul acum pentru a conserva ceea ce au, vor plăti mai scump mai târziu, deoarece vor fi nevoite să achite subvenţii uriaşe către furnizori sau să se confrunte cu nemulţumirea alegătorilor. Cert este că, dacă consumul nu scade, se poate ajunge la o criză", susţine Brynne Kelly.

Analistul mai arată că, deşi subvenţiile la energie par a fi trendul în această perioadă, problema este că ele nu schimbă comportamentul consumatorilor şi nici al furnizorilor.

"Subvenţionând cererea/consumul, ei cresc efectiv preţul", afirmă sursa citată care precizează că la aceasta se adaugă şi riscul uriaş de reglementare a pieţei prin scăderea preţurilor pe o perioadă determinată, ceea ce poate fi catalogat drept un risc de "eveniment".

• Măsuri pentru reducerea consumului

Se pare însă că guvernele occidentale se orienteză către măsuri care să diminueze consumul, iar un exemplu în acest sens este taxa de 2,419 eurocenţi/kWh introdusă de Trading Hub Europe, operatorul pieţei de gaze din Germania, pentru perioada 1 octombrie 2022-aprilie 2024, conform unor informaţii publicate de Euractiv.com. Prin introducerea acestei taxe, consumatorii casnici vor plăti anual cu aproape 500 de milioane euro mai mult pentru gaze, taxa fiind menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor de gaze din Federaţia Rusă. Pentru o familie alcătuită din patru persoane, taxa va însemna un cost suplimentar anual de aproximativ 480 euro.

"Alternativa ar fi fost colapsul pieţei energiei din Germania şi a unei mari părţi din piaţa europeană a energiei", a afirmat ministrul Economiei, Robert Habeck, referindu-se la noua taxă, conform sursei citate.

Industria germană va fi afectată şi ea de noua taxă. Federaţia Oţelului din Germania estimează costuri suplimentare anuale de 500 milioane euro pe an la factura de energie a întregului sector economic, la care se adaugă costurile suplimentare de 7 miliarde euro înregistrate în urma majorării preţurilor la energie. Mai mult, economiştii germani susţin că noua taxă va accelera inflaţia în cea mai mare economie europeană, care deja a ajuns la 8,5%.

Menţionăm că iniţial autorităţile federale de la Berlin au încercat să îi protejeze pe consumatorii casnici cu privire la creşterile de preţuri din energie, dar presiunile cu care se confruntă companiile de utilităţi au forţat guvernul de la Berlin să îşi schimbe abordarea în încercarea de a reduce consumul şi de a se pregăti pentru sezonul de iarnă.

Cu toate acestea, potrivit informaţiilor oferite de Todd Gillespie într-un articol publicat pe site-ul Bloomberg, preţurile la energie în Uniunea Europeană au atins un nou record, adâncind criza energetică ce ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune.

"Tarifele de energie electrică pentru anul următor în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG. Este de aproape şase ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se în ultimele două luni. Piaţa este supusă îngrijorărilor că Europa are surse reduse de gaze pentru a genera energia electrică necesară depăşirii sezonului rece. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare. (...) Creşterea preţurilor la energie afectează facturile consumatorilor casnici şi costurile de producţie, de la fabricarea alimentelor până la realizarea sticlei. Energia îşi pune amprenta asupra inflaţiei din Europa, ducând majorarea preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre", susţine Todd Gillespie.

Sursa citată mai arată că se aşteaptă ca în Marea Britanie preţul energiei pentru consumatorii casnici să se dubleze la începutul lunii octombrie, că în Olanda preţul gazului din contractele futures s-a dublat din iunie şi până acum şi că guvernele europene iau în calcul adoptarea unor măsuri prin care să atenueze impactul pe care majorarea tarifelor îl va avea asupra sectoarelor economice.

"Nu există niciun semn clar că creşterea «extremă» a preţurilor va scădea în curând, a spus analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse nucleare, hidroenergetice şi de cărbune ale continentului nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune", se precizează în articolul din Bloomberg.

Cert este că Europa se pregăteşte pentru iarnă, dar riscurile cu care se va confrunta în sezonul rece, atât din punct de vedere al preţurilor, cât şi al vremii, nu sunt încă pe deplin cunoscute de oficialităţile de la Bruxelles şi nici de autorităţile centrale din fiecare stat membru.