UE a convenit asupra unui plan de subvenţii pentru semiconductori de 43 de miliarde de euro

Uniunea Europeană a convenit ieri asupra unui plan de subvenţii pentru semiconductori de 43 de miliarde de euro (47 de miliarde de dolari), dar bugetul relativ modest, lipsa unei pieţe interne pentru cipurile de ultimă oră şi birocraţia ar putea împiedica eforturile de a ajunge din urmă Statele Unite şi Asia, conform News.ro.

Mărimea subvenţiilor în temeiul legii UE a cipurilor, care îşi propune să-i atragă pe cei mai mari producători de cipuri din lume să construiască fabrici în blocul comunitar şi să-şi dubleze ponderea producţiei globale la 20% până în 2030, este în urma legii cipurilor din Statele Unite, de 52 de miliarde de dolari.

Legislaţia UE urmăreşte să se asigure că regiunea este aprovizionată cu componente critice, după ce blocajele cauzate de Covid-19 au cauzat penurii majore, care au afectat producţia unor produse diverse, de la telefoane mobile la maşini şi frigidere.

De asemenea, Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Asia. Taiwanul reprezintă mai mult de 60% din producţia globală de cipuri şi există preocupări în creştere cu privire la tensiunile sporite dintre Taipei şi Beijing.

Legislaţia care facilitează finanţarea guvernelor UE a atras deja interesul Intel, care a ales Germania pentru un nou complex de producţie de mega cipuri, susţinut de subvenţii de 6,8 miliarde de euro.

STMicroelectronics a făcut echipă şi cu GlobalFoundries, iar TSMC din Taiwan este în discuţii cu landul german Saxonia pentru construirea unei fabrici acolo.

Dar subvenţiile relativ modeste ale Europei ar putea pune o frână ambiţiei sale, a spus Richard Windsor, de la compania de cercetare Radio Free Mobile.

"Este probabil ca subvenţiile să fie în continuare sub cele disponibile în Asia, subliniind încă o dată că semiconductorii sunt în acest moment despre geopolitică şi nu despre economie", a scris el într-o notă pentru clienţi, înainte de acordul UE.

Coreea de Sud, baza unor companii precum Samsung, a dezvăluit, de asemenea, planuri de a cheltui sute de miliarde de dolari pentru a stimula producţia de cipuri în următorul deceniu.

Taiwanul, unde se află sediul TSMC, Japonia, India, Vietnam şi Thailanda lucrează toate la stimulente pentru a atrage industriile de cipuri în ţările lor.

"Europa şi SUA se vor lupta să concureze împotriva Asiei", a spus Windsor.

Legea UE privind cipurile este un început bun, având în vedere că UE nu are de ales decât să se alăture cursei subvenţiilor, dar blocul ar trebui să-şi folosească punctele forte în fabricarea de cipuri, a declarat Christopher Cytera, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.

Compania olandeză ASML domină producţia de echipamente care sunt necesare pentru a produce cele mai noi cipuri utilizate în telefoane pentru maşini, Zeiss din Germania este lider în lentilele pentru ochelari şi camere, în timp ce Solvay din Belgia şi BASF din Germania furnizează substanţe chimice critice.

Totuşi, birocraţia UE, care necesită acordul a 27 de state membre, ar putea fi o problemă, spun experţii din industrie.

"Statele Unite pot primi banii aprobaţi de Congres, dar pentru ca Europa să obţină aprobarea banilor trebuie să treacă prin toate statele membre şi dacă Franţa şi Germania beneficiază, atunci este o mică problemă", a spus Cytera.

A reveni din urmă în cursa cipurilor înseamnă mai mult decât construirea de fabrici, iar legea cipurilor recunoaşte acest lucru, concentrându-se pe dezvoltarea forţei de muncă calificate pentru viitor, a declarat Anielle Guedes, analist senior de cercetare la IDC Technologies.

"Unul dintre lucrurile de care industria are cea mai mare nevoie astăzi este să ridice profilul oamenilor care vor lucra în industrie în următorii ani", a spus ea.

"În caz contrar, puteţi arunca bani în ceva de genul facilităţilor de producţie, dar acesta nu este genul de lucru în care puteţi împinge capital şi să ieşiţi de cealaltă parte cu orice tehnologie doriţi."

Toate măsurile de creştere a producţiei pot crea propriile probleme în viitor, pe măsură ce lanţurile globale de aprovizionare revin la niveluri normale, a spus Rem Korteweg, de la Institutul Clingendael.

"Există deja indicii că ce a fost mai rău ar fi trecut, în privinţa deficitului de semiconductori, astfel încât am putea avea riscul unor surplusuri subvenţionate puternic, câţiva ani mai târziu", a spus el.