Uniunea Europeană analizează oprirea finanţării de proiecte în Rusia de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), ca formă de presiune asupra autorităţilor de la Moscova, pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, au declarat doi oficiali europeni pentru Bloomberg.
Ţările membre iau în calcul mai multe scenarii ca să oprească finanţarea unor noi proiecte de către cele două bănci.
Anul trecut, BEI a semnat împrumuturi de 1,4 miliarde dolari în Rusia. Ţara este cel mai mare beneficiar de finanţări din partea BERD, cu 1,8 miliarde euro (2,5 miliarde dolari) în ultimul an. Printre proiectele recente, se numără: un împrumut pentru conducte, achiziţia unui pachet minoritar la un dezvoltator imobiliar, precum şi un credit pentru un lanţ de magazine.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat ieri în Parlamentul European (PE): "Liderii UE au afirmat că vor lua deciziile necesare, ce includ sancţiuni, pentru a încuraja discuţiile pentru rezolvarea conflictului cu Ucraina".
BERD investeşte anual 9 miliarde euro în ţări din Europa de Est, Africa de Nord şi Asia Centrală. Banca se află în centrul atenţiei pentru proiectele din Rusia, după ce preşedintele Vladimir Putin a anexat, în martie, Peninsula Crimeea.
SUA şi diverse ţări membre ale G7 au exercitat presiuni pentru examinarea rolului BERD în Rusia.
"Atât timp cât Rusia continuă să ocupe Ucraina, nu poate fi vorba ca lucrurile să se desfăşoare normal", a transmis, în mai, guvernul Canadei, la adunarea generală a BERD din Varşovia.
Bloomberg punctează, citându-i pe cei doi oficiali europeni, că oprirea finanţărilor BEI nu ar pune probleme, deoarece banca este controlată de cele 28 de state UE. Totuşi, în cazul BERD, decizia ar fi mai dificilă, din cauză că 64 de ţări, inclusiv Rusia, au participaţii la această bancă. Cu toate acestea, reprezentanţii statelor UE au o prezenţă suficient de puternică în consiliul care aprobă proiectele.
SUA deţin 10% din acţiunile BERD, iar restul statelor din G7 câte 8,5%. Astfel, SUA, Canada şi ţările europene din G7 au împreună o majoritate de 52,5%, faţă de pachetul de 4,05% deţinut de Rusia.