UE face bloc, în Malta, în faţa lui Trump şi se angajează să ajute Libia

Liderii europeni reuniţi vineri la Malta au făcut bloc în faţa preşedintelui american Donald Trump şi s-au angajat să ajute Libia să lupte împotriva traficanţilor de migranţi, relatează AFP.

Foarte dur în ultimele zile faţă de noua ordine mondială promovată de Washington, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a tras cu această ocazie două concluzii: relaţiile cu Statele Unite rămân "cea mai înaltă prioritate politică" a Uniunii Europene, însă situaţia actuală nu lasă "altă opţiune" UE decât "să-şi recâştige încrederea ăn forţa sa", informează News.ro.

Voinţa de a discuta cu Washingtonul este "aceeaşi", însă liderii europeni şi-au exprimat înregijorarea "faţă de anumite decizii luate", de "anumite atitudini", a declarat la rândul său premierul maltez Joseph Muscat, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.

În plină reflecţie asupra semnificaţiei aniversării a 60 de ani de la Tratatul fondator de la Roma, care va fi sărbătorit la sfârşitul lui martie, UE s-a întrebat vineri care este locul ei în lume.

Preşedintele Trump "nu are a se amesteca în viaţa Uniunii Europene", a exclamat şeful statului francez François Hollande la Velletta.

În acelaşi spirit, cancelarul german Angela Merkel a repetat că Europa îşi are destinul în mâini.

• Priorităţi Libiene

Pregătită să-şi apere valorile solidarităţii, UE s-a pretat însă la un exerciţiu al unui echilibru dificil în legătură cu principalul subiect al acestui summit informal, şi anume să închidă ruta migraţiei prin partea dentrală a Mării Mediteranei, care a devenit din nou principala poartă de intrare în Europa a migranţilor clandestini.

UE şi-a afirmat într-o declaraţie "hotărârea de a acţiona cu respectarea totală a drepturilor omului, a dreptului internaţional şi a valorilor europene", într-un moment în care este mai degrabă critică faţă de politica migraţiei promovată de Donald Trump.

Liderii europeni au stabilit zece priorităţi, în principal vizând Libia, de unde pleacă 90% dintre migranţii care încearcă să ajungă în Italia. Este vorba despre "spargerea modelului economic" al traficanţilor de migranţi, securizarea frontierelor acestei ţări sau asigurarea unor condiţii decente migranţilor blocaţi în regiune.

Discuţii mai scurte decât prevedea ordinea de zi a summitului au relevat un consens în această privinţă, a notat o sursă europeană.

Amploarea sarcinii rămâne însă mare, într-o ţară în haos din 2011 şi în care Guvernul de uniune naţională, în funcţiune la Tripoli, este departe de a controla întregul teritoriu libian.

În timp ce se desfăşura summitul, peste 1.000 de migranţi au fost salvaţi în largul Libiei de două nave umanitare, care au denunţat o situaţie de "coşmar" în plină iarnă.

La zece luni după închiderea rutei migraţiei pe la Marea Egee, peste 181.000 de traversări au fost înregistrate în 2016, un record.

"Noi ştim că situaţia refugiaţilor este dramatică în Libia. De aceea este necesar să procedăm în acelaşi context ca în Turcia: să împiedicăm ilegalitatea, să punem capăt jocului trecătorilor şi traficanţilor şi să îmbunătăţim situaţia refugiaţilor", a declarat Merkel.

UE va consolida un program de formare a Pazei de Coastă libiene, care acţionează în apele lor teritoriale, în care nu pot intra nave însărcinate cu operaţiuni de salvare şi supraveghere sub egida UE, în speranţa unei limitări a numărului persoanelor care sosesc în UE.

Uniunea îşi stabileşte totodată ca obiectiv o îmbunătăţire a situaţiei economice a comunităţilor locale din Libia şi o cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM), cu scopul de a asigura bune condiţii de primire migranţilor.

UE va căuta totodată să colaboreze cu triburi nomade stabilite în sudul Libiei, "care au colaborat până acum cu traficanţii", potrivit premierului maltez.

Liderii uniunii şi-au exprimat totodată susţinerea faţă de Italia, care tocmai s-a angajat să furnizeze mijloace financiare şi materiale în vederea susţinerii iniţiativelor libiene, să consolideze mijloacele Pazei de Coastă în vederea creării unor tabere sub autoritatea Ministerului libian de Interne, în care vor fi aduşi înapoi migranţii.

Numeroase organizaţii internaţionale, inclusiv ONG-uri, au avertizat deja împotriva mpsurilor avute în vedere. "Asta înseamnă să spunem că-i vom trimite într-o situaţie infernală", şi-a exprimat îngrijorarea Medecins sans frontières (MSF).

Aproape 1.200 de migranţi au murit pe mare între Libia şi Italia în această iarnă, inclusiv 190 de copii - de 13 ori mai mulţi decât cu un an în urmă, potrivit unor evaluări ale Fondurilor ONU pentru Copii (UNICEF).