UN AN DE LA BAIL-IN-UL DIN CIPRU BNR vrea să fie vândută Marfin Bank până la sfârşitul lui septembrie

Banca Naţională a României (BNR) a recomandat instituţiei omoloage din Cipru ca Marfin Bank, al cărei acţionar majoritar, Laiki Bank, se află în lichidare, să fie vândută până la finele lunii septembrie, ne-a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

"Nu putem să menţinem o bancă al cărei acţionar majoritar este în lichidare", a subliniat domnia sa, care a continuat: "Marfin Bank are o lichiditate bună, una dintre cele mai ridicate din sistemul bancar românesc, dar dacă, pe viitor, va fi nevoie de o injecţie de capital, nu are cine să o realizeze".

Domnul Cinteză ne-a precizat că a avut, la începutul lunii, discuţii cu oficiali ai Băncii Centrale a Ciprului (Cyprus Central Bank - CBC), în vederea transferării către Bank of Cyprus a unei părţi din linia de credit pe care Marfin Bank a accesat-o de la Laiki şi a conversiei sale în acţiuni.

"Solicitarea noastră este crearea unei bănci cât mai solide, în vederea vânzării. Dacă actualul acţionar ar fi fost puternic, nu am fi cerut să aibă loc această conversie. Însă, având în vedere situaţia de faţă, conversia este necesară", susţine şeful Supravegherii din BNR.

În urma acordului încheiat, anul trecut, de autorităţile din Cipru cu Troica creditorilor internaţionali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană), Laiki Bank, a doua bancă a ţării, din punct de vedere al dimensiunii activelor, a fost împărţită într-o parte "rea", care a intrat în lichidare şi una "bună", care a fost absorbită de Bank of Cyprus (BoC), cea mai mare bancă cipriotă.

BoC a fost recapitalizată, prin utilizarea a 47,5% din sumele din depozite care depăşeau plafonul de garantare de 100.000 euro.

Marfin Bank nu se află printre activele Laiki care au ajuns la Bank of Cyprus.

Pe 1 aprilie 2013, Bank of Cyprus România şi-a sistat operaţiunile, persoanele care aveau conturi la instituţia de credit, fie fizice sau juridice, fiind limitate la retragerea a maxim 4.000 de lei de la bancomatele băncii. În afara, situaţiilor excepţionale, precum ajutoarele de înmormântare sau cazurile de spitalizare, BoC România nu a onorat alte plăţi către clienţii săi. Plata salariilor de către o firmă nu constituie o conjunctură extraordinară, dar societăţile care au cont la sucursala băncii cipriote au putut efectua plăţile aferente salariilor, dacă au avut bani în cont, ne precizaseră reprezentanţii băncii.

Marfin Bank şi Bank of Cyprus au semnat, pe 25 aprilie 2013, acordul prin care prima a preluat active de 82 milioane de euro, depozite de 77 milioane de euro, precum şi o parte a angajaţilor BoC România, iar, pe 26 aprilie, sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a reluat activitatea.

Anterior semnării înţelegerii, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, declarase că s-a găsit o soluţie pentru ca depozitele de la BoC România să intre sub legislaţia din ţara noastră (n.r. Marfin Bank România are personalitate juridică română, în timp ce Bank of Cyprus România nu).

Printre deponenţii Bank of Cyprus mutaţi la Marfin s-a aflat şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), care avea un depozit de 100 milioane lei (circa 24 milioane euro) la BoC.

Înainte de anunţarea transferului, presa a scris că Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank România ar fi depus oferte pentru preluarea Bank of Cyprus, pe care Banca Centrală a Ciprului le-a respins, din cauză că le-a considerat prea mici.

Nicolae Cinteză arăta, la sfârşitul lunii februarie a acestui an, că Marfin avea atrase depozite de ordinul sutelor de milioane de euro de la Laiki, depozite care au fost cumpărate de BoC.

Domnia sa a reamintit afirmaţia făcută atunci, că, în cazul unei probleme de lichiditate, Marfin nu ar putea să beneficieze de fondurile puse la dispoziţie de BNR, ca împrumutător de ultimă instanţă.

Autorităţile cipriote s-au înţeles cu Troica să vândă deţinerile din străinătate ale Laiki, Marfin trebuind înstrăinată în cursul acestui an.

Nicolae Cinteză preciza, în februarie, că au existat investitori care au dorit să cumpere banca, dar oficialii ciprioţi nu au fost mulţumiţi de preţul oferit. Interes pentru achiziţie ar exista în continuare, potrivit directorului BNR.

Subiectul vânzării Marfin Bank se află în atenţia opiniei publice de când au avut loc evenimentele din Cipru, în urmă cu un an.

Directorul general al instituţiei de credit, Doros Ktorides, declara, la jumătatea lunii iunie, că o preluare ar urma să aibă loc cel mai târziu până la sfârşitul lui 2013 şi cel mai devreme în două - trei luni, având în vedere că este o tranzacţie care presupune un cost total de 200 - 300 de milioane de euro şi, prin urmare, "un due diligence minuţios".

Ambele termene au fost, între timp, depăşite, orizontul fiind, acum, de cinci luni şi jumătate, potrivit lui Nicolae Cinteză.

• Deponenţii Laiki vor restituirea banilor "furaţi" prin bail-in

La un an de la confiscarea unei părţi din depozitele negarantate, operaţiune care a fost denumită "bail-in", Asociaţia deponenţilor Laiki Bank au transmis un comunicat în care anunţau că intenţionează să lupte în continuare pentru recuperarea sumelor de bani despre care susţin că le-au fost furate, scrie Cyprus Mail.

"Martie 2014 marchează un an de la acţiunea criminală a Troicii, a Republicii Cipru (Guvernul şi Camera Reprezentanţilor), a Băncii Centrale şi a partenerilor noştri europeni, care a avut, drept rezultat, jefuirea depozitelor noastre. O acţiune pe care vor eşua să o facă dispărută, oricât de mult ar încerca", se arată în comunicatul citat.

Asociaţia, cunoscută după acronimul SYKALA, afirmă că a ajuns la aproape 4.000 membri, de la 15, câţi avea iniţial, conform Cyprus Mail.

Organizaţia susţine că membrii săi urmează să îi dea în judecată pe cei pe care îi consideră responsabili pentru "jaf" şi că va continua eforturile să obţină controlul activelor rămase ale Laiki, inclusiv o deţinere de 18,1% la Bank of Cyprus.

În urma conversiei parţiale a depozitelor în acţiuni, deponenţii Laiki au intrat în posesia de acţiuni BoC, însă doar "pe hârtie", neputând să vândă titlurile până când partea "rea" a băncii nu este lichidată, explică presa cipriotă.

SYKALA i-a propus preşedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades, ca o parte din veniturile care ar urma să ajungă la bugetul de stat din exploatarea resurselor de gaze naturale ale ţării să fie folosite pentru acoperirea pierderilor suferite de deponenţii Laiki, mai notează sursa citată, fără să precizeze care a fost reacţia şefului statului faţă de această sugestie.

Comemorarea bail-in-ului a readus amintiri neplăcute în Cipru, în timp ce oficialii europeni au susţinut că aceasta a fost cea mai bună soluţie pentru rezolvarea problemelor cu care se confruna statul insular, relatează presa locală.

Jeroen Dijsselbloem, ministrul de Finanţe al Olandei şi preşedintele grupului miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogrupul), a recunoscut, la sfârşitul lui mai, că măsura de bail-in a fost foarte dură, dar inevitabilă, având în vedere specificul sectorului bancar cipriot.

În cursul zilei respective, domnia sa a susţinut că acest sector a înregistrat o creştere lipsită de baze solide, ceea ce a ridicat riscuri care "ar fi trebuit adresate mai devreme".

Amintim că Jeroen Dijsselbloem a declarat, anul trecut, că evenimentele din Cipru au reprezentat un tipar de acţiune pentru situaţii similare din viitor, pentru ca, apoi, să revină asupra afirmaţiei şi să susţină că, de fapt, ceea ce s-a întâmplat în statul insular reprezintă un caz izolat.

Afirmaţia adevărată s-a dovedit a fi prima, membrii Eurogrupului începând să analizeze, la jumătatea lui aprilie 2013, utilizarea depozitelor bancare pentru recapitalizarea băncilor cu probleme, deşi comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, susţinuse, cu doar o lună înainte, că taxa specială asupra depozitelor bancare instituită în Cipru nu se va repeta.

În decembrie 2013, statele membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns la un acord pentru aplicarea măsurii.

La un an de la bail-in, relaţiile dintre autorităţile cipriote şi oficialii europeni par să se fi îmbunătăţit, însă, în urmă cu un an, primii au făcut mai multe afirmaţii dure cu privire la modul în care au acţionat primii.

Astfel, la o săptămână după ce Christos Patsalides, oficial al Ministerului de Finanţe de la Nicosia, a asemănat tratamentul aplicat Ciprului de Germania şi FMI cu "împuşcarea unui porumbel cu o bombă atomică", preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, i-a spus guvernatorului Băncii Centrale a Franţei, Christian Noyer, că Cipru a fost folosită drept "porcuşor de Guineea" pe care se efectuează experimente.

Nicos Anasatasiades a susţinut că "principalul scop al unui precedent este de a servi stabilirii de norme pentru ca acestea să fie aplicate în mod repetat la nivel universal", în timp ce Christian Noyer a subliniat că s-a aplicat un "tratament excepţional", care nu poate fi numit "precedent sau model pentru managementul de criză în cazuri viitoare", afirmaţie contrazisă şi ea de evoluţiile viitoare.

• Bail-in-ul cipriot a avut urmări şi în afara Europei

Efectele evenimentelor din Cipru nu s-au resimţit doar pe plan european.

La sfârşitul lui martie 2013, guvernul canadian a propus, în proiectul de buget pentru anul trecut, implementarea regimului de bail-in pentru băncile de importanţă sistemică, iar, în luna iunie a anului trecut, Banca Centrală a Noii Zeelande a lansat documentul care explică modul în care băncile din această ţară trebuie să se prepoziţioneze în vederea aplicării "Rezoluţiei Bancare Deschise" (Open Bank Resolution), care este, în fapt, o altă denumire pentru bail-in. Prepoziţionarea presupune adaptarea sistemelor informatice şi de plăţi, a resurselor şi proceselor instituţiilor de credit, astfel încât, dacă acestea vor fi puse sub administrarea autorităţilor, canelele de acces să poată fi închise, iar depozitele clienţilor să fie îngheţate parţial, pentru ca, apoi, canalele de acces să fie redeschise până la ora 9:00 a următoarei zile de lucru, potrivit documentului în cauză.

Banca Centrală a Noii Zeelande lansase în dezbatere publică un document privind această măsură încă din martie 2011, acesta fiind, potrivit presei locale, rezultatul a 15 ani de lucru.

Noua Zeelandă nu are o schemă permanentă de garantare a depozitelor bancare, iar Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) recomanda, în studiul dedicat ţării din iunie 2013, implementarea uneia, pentru prevenirea unei crize bancare.

Oficialii OECD citaţi de The New Zeeland Herald, precizau, atunci, că s-ar putea ca Rezoluţia Bancară Deschisă să nu fie suficientă pentru stabilizarea sistemului bancar, din cauză că, odată ce va fi aplicată unei instituţii de credit, deponenţii să se teamă de o contagiune care să afecteze şi alte bănci.

Publicaţia preciza că Alexandra Bibbee, economist în cadrul organizaţiei, a numit rezoluţia "a very novel ideea", ceea ce s-ar traduce ca o idee foarte nouă, dar şi ca una foarte inedită, neobişnuită sau chiar stranie.

Între timp, autorităţile europene au trecut şi ele la elaborarea şi implementarea unei idei similare.

Rămâne de văzut care dintre corespondenţii în limba română a cuvântului "novel" se va dovedi cel mai potrivit să descrie mecanismul de bail-in.