Un leu pentru bunicul meu

A spune că lada de gunoi a tranziţiei dă pe afară de corupţie, politici clientelare şi lipsă de responsabilitate (a decidenţilor, fireşte), că finalitatea acesteia se regăseşte în sacrificiile făcute de românul de rând timp de 17 ani, în averile fabuloase ale "iniţiaţilor", fie ei "foşti", sau "de novo" încleiaţi în mătura care a făcut şi încă face curat în avuţia naţională şi în visteria ţării înseamnă, după unii - cei atinşi de aerul nesănătos al gunoiului băgat sub preş -, a râcâi în "rahat".

Chiar dacă pute, am fost, sunt şi voi fi adeptul transparenţei, indiferent de miasmele pestilenţiale pe care le emană la râcâit!

Şintr-o frenetică şi motivată fervoare, Legislativul a votat în unanimitate, în şedinţa din 28 iunie curent, majorarea generală a cuantumului pensiilor din sistemul de asigurări sociale de stat. Că ulterior, gâlcea­va cu paternitatea a ţinut prima pagină şi mai ţine încă manşetele ziarelor, nu mai miră pe nimeni.

Calificat de cei interesaţi (politic, fireşte) drept "istoric", votul Camerei este redus, aşa cum încearcă să acrediteze mulţi, prea mulţi "guru" şi deopotrivă unii (de)formatori de opinie din presa scrisă, audio şi tele-montată, la un nou conflict între palate.

Problema are multe dimensiuni şi multe interfeţe de interconectare ale căror efecte finale, incerte, pot conduce la un colaps multiplu, social, economic şi, nu în ultimul rând, politic.

Trecerea semaforului de la verde pe galben intermitent înseamnă responsabilitate, asigurarea, inclusiv prin cedea­ză trecerea (!) că decizia politică are fundamente financiare care o fac sustenabilă.

Avem de-a face cu un conflict generat de interese politice divergente?

Îşi poate permite preşedintele Băsescu să-şi sacrifice aderenţa la un segment de electorat care "numărat boabă cu boabă" înseamnă mai mult de 5,5 milioane de voturi, sau este circumspecţia legitimă?

Politicianismul este fezabil în acest caz, grav prin impactul social (sapă la temelia valorilor morale pe care se fundamentea­ză coeziunea socială transversală), foarte grav prin impactul în dezvoltarea economică (vulgarizează valoarea normativă a principiilor economice specifice economiei de piaţă şi atacă efectiv finanţarea dezvoltării economice)?

Este un atac nejustificat la adresa Guvernului, sau este un demers responsabil menit să clarifice dacă, odată promulgată, legea are asigurată finanţarea?

Cu alte cuvinte, creşterea nominală globală a pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor recent promulgatei legi, este sustenabilă?

Pentru că schiţa de buget prezentată de Guvern nu poate fi luată în considerare, ea denotând, deopotrivă lipsă de profesionalism şi dispreţ faţă de expertiza şi bunul simţ al societăţii civile, în analiza de fond a problemei am apelat la Prognoza de Primăvară - aprilie 2007, elaborată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), în care evoluţia indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2007-2013 este estimată după cum urmează:

Tabel 1. Prognoza principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2007-2013

Specificaţie2007200820092010201120122013

PIB nominal (mil.lei)390.262438.596488.912540.149593.300647.700703.700

Creşterea nominală a PIB (%)12,411,510,59,89,29,28,6

Deflator PIB (%)105,7105,3104,4103,8103,3102,8

Creşterea preţurilor de consum - medie anuală (%)4,0%4,0%3,4%3,3%3,0%3,1%3,1%

Creşterea preturilor de consum - dec./dec. (%)4,2%3,5%3,0%2,8%2,6%2,4%2,3%

Creşterea reală a PIB (%)6,5%6,3%5,9%5,8%5,8%5,7%5,7%

Nr. mediu salariaţi (mii pers.)4.7004.7804.8554.9154.9655.0155.055

Câştigul salarial mediu brut (lei/lună)1.3701.5151.6601.8001.9552.1202.395

Salariul minim brut lunar (lei)3904705606807608601.000

Indemnizaţia medie şomaj (lei/lună)293353420510570645750

Deşi estimatele pentru intervalul prognozat, stau sub semnul unei anumite incertitudini: - conjunctura politică internă (în intervalul prognozat vor avea loc, nu mai puţin de 6 campanii electorale), - conjunctură politică şi economică pan-europeană în care trebuie să ne găsim locul, - presiunea crescândă asupra materiilor prime energetice şi - insuficienta capacitate concurenţială a României pe plan extern, proiecţia spune mult!

Mai întâi, că fundamentele sale sunt aşezate pe principii care împletesc eficienţa economică consistentă cu dezideratul de eficacitate socială (o creştere - 2013/2007 - de peste 250% a salariului minim brut lunar/ţară şi a indemnizaţiei medii lunare de şomaj!).

Apoi, cu eroarea de serviciu, sau poate nu (deflatorul PIB este dimensionat pentru 2013 sub nivelul indicelui preţurilor de consum!!) că, punerea în practică a prevederilor de majorare a pensiilor de asigurări sociale de stat constituie o problemă serioasă, cu repercusiuni negative asupra viitorului României, o cerere a cărei tranşare politică, neînsoţită de o strategie de solvabilizare, consistent ancorată în creştere şi dezvoltare economică efectivă, este insuficientă şi poate duce la colaps economic (neacoperirea cererii de finanţare a deficitului de cont curent, adică, aducerea Românei în incapacitate de plată!).

Plecând de la datele furnizate de CNP, inclusiv de la premiza că randamentul în domeniul fiscal şi al contribuţiilor sociale se realizează 100% (cu alte cuvinte că nu vor exista arierate la bugetul de stat şi la BASS!?), se constată următoarele (vezi tabelele 2,3 şi 4):

1. Pe fondul scăderii ratei medii a contribuţiei de asigurări sociale (CAS-ul scade de la 29 la 27%), impactul creşterii numărului asiguraţi, cu cca. 91.000/an (din care cca. 59.000 locuri noi de muncă salariate/an) este estompat.

2. Fluxul intrări/ieşiri al pensionarilor, rezultat din dinamica demo-economică, relevă o cvasi-stagnare a numărului mediu de pensionari, fapt ce induce, în primă instanţă, judecata de valoare că variaţia (+ 43.000 pensionari în 2013) nu ar greva serios necesarul de fonduri. Realitatea este alta: ieşirile vor fi semnificativ ataşate segmentului cu pensii mici (agricultori în primul rând), iar intrările vor fi purtătoare ale unei cereri de pensii care necesită un efort financiar net superior!

3. Cu excepţia anului 2007, când efortul bugetar trebuie să acopere doar intervalul septembrie-decembrie, perioada 2008-2013 este subfinanţată.

4. Pentru asigurarea finanţării BASS (masa contribuţiilor de asigurări sociale fiind insuficientă), este necesar un influx de fonduri, care presupune, cu necesitate, apelul la alte surse de finanţare.

5. Cum coşul bugetului consolidat este susţinut, în afara contribuţiilor sociale, prin fiscalitate şi din resurse atrase (datorie publică internă şi externă şi fonduri nerambursabile) soluţiile rămân disponibilizările din aceste surse.

6. Efortul bugetar suplimentar, în fapt redistribuirea necesară de resurse (vezi tabelul 4) creşte dinamic din 2008, când sunt necesare 7 miliarde lei (2,1 miliarde euro) până în vârful de sarcină care se vădeşte conform proiecţiei, anul 2013 (22 miliarde lei, respectiv 7,1 miliarde euro). Cumulat, necesarul de fonduri din redistribuire sau din apelul la datorie publică în perioada luată în calcul depăşeşte 30 miliarde euro.

7. Ponderea pensiilor în PIB creşte de la 5,4% în 2007, la 8,1% în 2013, ceea ce în expresie bănească, consolidată în euro, înseamnă o creştere de la cca. 21 miliarde lei (6,3 miliarde euro) la 57 miliarde lei (18,4 miliarde euro). 0 creştere de aproape 300%!

8. De fapt, Prognoza din aprilie (fatidică lună dacă ne gândim la defunctele teze scoase de Ceauşescu!) spune pe şleau că în perioada 2008-2013, luând ca bază nivelul creşterii economice construite conform Programului de guvernare, resursele financiare ale BASS susţin cererea de fonduri conform majorării proiectate, doar în proporţie de 65,65%! Implicit că, finanţarea corespunzătoare a BASS necesită fonduri din redistribuire în proporţie de 34,35%. (vezi şi tabelul 4).

Tabel 2. Evaluarea veniturilor BASS 2007-2013

Specificaţie2007200820092010201120122013

Nr. total asiguraţi (mii pers.)5.6795.7955.9026.0006.0776.1546.225

Venitul mediu brut lunar al asiguraţilor (lei)1.1451.3261.4521.5781.7131.8582.011

Veniturile medii brute anuale ale asiguraţilor (mil.lei)78.00887.09197.929108.012118.576130.088142.188

% CAS29272727272727

Total venituri BASS (mil.lei)22.71124.91627.64630.27332.93135.24538.518

Transferuri pilon II (mil.lei)-7111.0491.4792.0032.6823.399

Total venituri BASS disponibile 22.71124.20526.59728.79430.92832.56335.119

Tabel 3. Evaluarea cheltuielilor cu pensiile 2007-2013

Specificaţie2007200820092010201120122013

Nr.mediu pensionari (mii pers.)4.6474.6574.6654.6674.6774.6814.690

Pensia medie (lei/luna)3795587347968659381,015

Creşterea anuala (%)+47.3%+31.5%+31.5%+31.5%+8.6%+8.4%+8.3%

Cheltuieli cu pensiile (mil.lei)21,14431,20941,10644,59248,53652,67757,135

Cheltuielile cu pensiile (%PIB)5.4%7.1%8.4%8.3%8.2%8.1%8.1%

Tabel 4. Evaluarea deficitului BASS 2007-2013

Specificaţie2007200820092010201120122013

Total venituri BASS (mil.lei)22.71124.20526.59728.79430.92832.56335.119

Cheltuieli cu pensiile (mil.lei)21,14431,20941,10644,59248,53652,67757,135

Deficitul BASS/transfer de la bugetul de stat (mil.lei)1,567-7,005-14,509-15,798-17,607-20,114-22,016

Deficitul anual al BASS (mil.euro)465-2,136-4,464-4,937-5,590-6,488-7,102

Deficitul cumulat al BASS (mil.euro)-1,671-6,135-11,072-16,661-23,150 -30,252

Şi in loc de concluzii

Interesele politice de creştere a veniturilor pensionarilor sunt convergente 100%, dovada fiind votul unanim primit de proiect în Camera Deputaţilor.

Preşedintele Băsescu deşi a promulgat legea - ceea ce relevă faptul că are simţ politic (nu mai este o noutate, nu?) -, a avut şi are şi un al 6-lea simţ! Cel al detaşării de ridicol, ca să nu spun de posibilul dezastru.

Afirmaţia nu este gratuită. Departe de diletantism, Preşedinţia, aşezată într-o logică fără reproş pe evoluţia indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2007-2013 (vezi Prognoza de Primăvară - aprilie 2007) a sesizat impasul şi a solicitat în cunoştinţă de cauză să-i fie prezentate sursele de finanţare a BASS!

Tentativa de ieşire din corzi a Guvernului care, somat să prezinte, conform art. 138 din Constituţia Ţării, sursele de finanţare a majorării pensiilor, a însăilat, o schiţă de buget ce se relevă a fi o antinomie modernă, "imberbă" şi "plină de bărbi", stă mărturie. Şi pentru a nu perora în deşert, de exemplu, creşterile salariale nu sunt cumva doar o repercusiune firească a penuriei de forţă de muncă şi nu un efect al creşterii productivităţii?

Singura revelaţie, desigur pentru cei care n-au de-a face curent cu procesele de bugetare, este că, în viziunea Guvenului, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) se va fiscaliza "en gros", devenind o struţo-cămilă modernă, adică un buget finanţat preponderent politic (de la Bugetul de stat, din taxe şi impozite) şi nu prin mecanismul normal al solidarităţii sociale (din contribuţii sociale).

Şi ce dacă creşterea pensiilor - absolut morală şi necesară - dincolo de masa contribuţiilor disponibile, presupune o redistribuire de la bugetul de stat? Singurul capitol de cheltuieli din buget, care poate fi jertfit, chiar dacă, cu strângere de inimă, pentru a asigura resursele complementar necesare BASS este cel privind cheltuelile de capital, adică cel responsabil de asigurarea bazei materiale necesare creşterii economice!

Alternativa, periculoasă prin definiţie, de a apela la resurse atrase (datorie publică, fonduri nerambursabile, oricum credite) pentru a susţine cheltuielile de capital şi, pe această cale, să poată fi disponibilizate resurse financiare din fiscalitate, nu cred că este o soluţie, date fiind presiunile pe care le creează asupra deficitului de cont curent.

Şnainte de final

La sfârşitul lunii iunie situaţia pensionarilor din românia (a se vedea site-ul MMFES) arată după cum urmează:

Tabel 5.

SpecificareNr. Persoane - mii -Pensie medie - lei -

Total pesionari de asigurări sociale de stat şi agricultori d.c.:5.574,3328

- Pensionari de asigurări sociale de stat4.641,3365

- Agricultori933141

Pensionari de asigurări sociale şi agricultori cu îndeplinirea limitei de vărstă şi stagiu complet de cotizare d.c.:2.367,9463

- Pensionari de asigurări sociale de stat2.070,5504

- agricultori297,4183

Ce se observă?

Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat şi agricultori, doar 42,5% îndeplineau criteriile de limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare. La agricultori, doar 31,9%!

Pensionările timpurii, valurile de pensionări înainte de termen prin care cei aflaţi la putere au cumpărat pervers pacea socială (pe banii BASS, în bună parte!) îşi arată colţii!

Cele aproape două milioane de concetăţeni care au emigrat spre o pâine mai albă tac. Dar raspunsul lor există. Este văduvirea BASS de fonduri (contribuţiile lor) care, iată, ne sunt vitale.

Există soluţii pentru finanţarea BASS?

Cu certitudine.

Şn primul rând, cele vulgarizate, dar la îndemână: reconstrucţia din temelii a creşterii economice, combaterea eficace a corupţiei, eliminarea scurgerilor veroase de bani publici către debuşee clientelare, respectul funciar pentru banul public, recuperarea arieratelor, restaurarea echităţii de tratament în constituirea drepturilor de pensii.

Şi in loc de final

Dincolo de orice meschinărie, cu toţii trăim o singură dată şi, ca stare de normalitate, trebuie să beneficiem, atunci când vârsta ne-o impune, de returnarea onestă a contribuţiilor noastre prin care, de fapt, ne-am amânat voit exercitarea unei cereri solvabile (muncind) câştigate.

Şi să nu uităm, exprimată în puterea de cumpărare a anului 1990, pensia de asigurări sociale de stat primită în aceşti aproape 17 ani de pensionări, relevă un adevăr tragic. Şn termenii menţionaţi, în perioada 1990-2006, pensionarii n-au avut pensie aproape 7 ani!