Un scenariu: Hackerii farma inventează virusul şi vaccinul, concomitent

Industria farma se află, de 20 de ani, într-un adevărat boom economic şi financiar, care este sprijinit de recentele evoluţii tehnice, de cercetarea-inovarea biotehnologică şi de aprofundarea cercetărilor privind ADN-ul şi fiecare microcelulă din organismul uman. O parte importantă din această dezvoltare este datorată industriei IT care a pus la dispoziţia farma atât domeniul vast al intercomunicării rapide la nivel global, cât şi echipamente şi noi tehnologii, în care inteligenţa artificială începe să joace un rol din în ce mai important.

Competiţia în industria farma este aprigă la nivel global şi pentru a-şi păstra, sau mai bine zis a-şi creşte competitivitatea, companiile din domeniu sunt nevoite să bage mâna adânc în buzunar pentru achiziţionarea echipamentelor şi tehnicilor de ultimă generaţie. Numai că, pentru a face acest lucru, giganţii farma au nevoie de venituri considerabile, iar mare partea dintre acestea provin din scoaterea pe piaţă a unor medicamente, vaccinuri şi tratamente inovative menite să trateze orice boală reală... sau închipuită.

Citeşte Boli create artifical; exemple (I)

În urmă cu 25 de ani, odată cu dezvoltarea domeniului IT, au început să se ridice rapid şi companiile care vând soluţii de protecţie a device-urilor şi capacităţilor de stocare împotriva atacurilor cibernetice şi aşa numiţilor viruşi. Pentru a vinde o soluţie de protecţie în domeniul IT, firmele de securitate cibernetică realizează, concomitent cu soluţia propusă, şi virusul pe care programul antivirus ar urma să îl blocheze sau să îl anihileze. Ulterior, după lansarea concomitentă în piaţă a celor două, companiile crează upgradări ale programului menite să combată alte variante de virus cibernetic, pe care bineînţeles că le studiază în acelaşi timp cu soluţiile de upgradare.

Pe reţelele de socializare circulă suspiciunea, formulată chiar şi de unele personalităţi cu notorietate, că metoda respectivă ar fi fost preluată şi de giganţii din industria farma , care de-a lungul ultimilor 20 de ani au lansat mai multe medicamente, vaccinuri şi tratamente pentru diferite boli care nu erau încă pe piaţă sau care, culmea, apăreau în piaţă exact odată cu soluţia de tratament oferită de companiile respective. Un rol important în toată această ecuaţie îl joacă industria de marketing, care în multe cazuri a promovat existenţa unei boli despre care nu mai auzise nimeni - vezi cazul fibromialgiei şi în special al unor boli psihice etc., definind în campaniile respective simptomele unei astfel de boli şi prezentând soluţiile inovative de tratament ale unor mari companii.

Experţii în domeniu vorbesc despre boli închipuite sau boli false, create de marketingul plătit consistent de giganţii din industria farma pentru a-şi vinde produsele inovative. Dacă nu cunoaştem o boală, asta nu înseamnă că ea nu există, ci că încă nu a fost inventată şi lansată în piaţă.

Nu există până acum dovezi în sensul că boala şi tratamentul ar fi fost create în acelaşi timp, dar se pare că până acolo lipseşte doar un pas.

Ceea ce s-a întâmplat cu Sars-Cov 2 şi pandemia de Covid-19 confirmă cele de mai sus. Giganţii farma studiau un antivirus pe baza ARN-ului mesager ce urma să combată proteina Spike, dar la momentul declanşării pandemiei produsul nu era încă gata, deşi boala era studiată în laboratorul de la Wuhan, China. Se pare că un incident de securitate a dus la scăparea Sars-Cov 2 din laborator cu aproape zece luni înainte ca vaccinul Pfizer să primească autorizarea în regim de urgenţă din partea FDA, fără a fi testat corespunzător pe un număr cât mai mare de subiecţi umani pentru a şti înaintea lansării lui în piaţă care sunt reacţiile adverse.

Citeşte Industria farmaceutică, venituri de 1,6 trilioane dolari în anul 2023

Unii cred că giganţii farma nu ţin cont de nimic, pentru că veniturile contează, iar în condiţiile în care în doar patru ani aceste venituri au crescut cu 60% (de la 1 trilion dolari în 2019 la 1,6 trilioane dolari la finalul anului 2023), au impresia că totul le este permis.

• Gheorghe Piperea: "Apariţia concomitentă a unor noi boli şi a unor noi vaccinuri şi medicamente - dovada că industria farma este implicată în transformarea cetăţenilor în simplii pacienţi"

Apariţia unor noi boli concomitent cu apariţia unor noi vaccinuri şi medicamente reprezintă dovada că industria farma este implicată în transformarea cetăţenilor în simplii pacienţi, susţine deputatul european Gheorghe Piperea, avocat şi profesor universitar dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

Gheorghe Piperea a precizat: "Asta este realitatea cruntă şi pe zi ce trece apar tot mai multe dovezi că asta se întâmplă. La această realitate adaug două elemente. Unul dintre ele constă în faptul că Bill Gates este legătura dintre domeniul IT şi industria farma , este cel care a învăţat cum se fabrică viruşii pentru a avea deja antiviruşi puşi la punct şi este cel care a spus săptămâna trecută coşmaruri constând în intuiţia că nu vom reuşi să evităm un război mondial şi de aceea trebuie să ne aşteptăm la o altă pandemie".

• Adrian Marinescu: "Discuţiile despre crearea în laborator a Sars-Cov 2 şi despre apariţia imediată a vaccinurilor anti-Covid - simple supoziţii"

Ceea ce s-a întâmplat la Wuhan a fost un accident, dar care poate fi considerat un avertisment cu privire la ce ne pregăteşte industria farma , dacă liderii politici de la nivel global nu înţeleg să reglementeze mai strict activitatea din acest domeniu.

Discuţiile despre crearea în laborator a Sars-Cov 2 care a dus la pandemia Covid-19 şi despre apariţia imediată a vaccinurilor anti-Covid sunt simple supoziţii, ne-a declarat dr. Adrian Marinescu, medic epidemiolog şi director medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti.

Adrian Marinescu a precizat: "Dacă ne referim la infecţiile virale, vorbim despre familii de virusuri care au existat dintotdeauna. De exemplu, coronavirusul e dintotdeauana şi dă infecţii şi la om, şi la animale. Mutaţiile sunt un proces permanent, pentru că toate virusurile suferă mutaţii. Discuţiile din spaţiul public privind aşa-numitele mutaţii artificiale, de laborator, sunt un tip de discuţii pe care nu ştiu dacă putem să le denumim «de can-can». Neavând informaţii în direcţia asta, putem să venim doar cu supoziţii. Din punct de vedere ştiinţific, mutaţiile există la fiecare tip de virus, iar pentru ca un virus - de exemplus Sars-Cov 2 - să devină o problemă de sănătate publică e nevoie de nişte factori care îl fac să fie mai contagios, pentru că în final problema de sănătate publică vine din numărul de persoane care se infectează".