UNDE-I LEGE, NU-I TOCMEALĂ Confiscarea depozitelor pentru populaţie şi firme, garanţii pentru bancheri

În paralel cu reglementarea confiscării depozitelor negarantate ale populaţiei şi firmelor, autorităţile noastre introduc în legislaţie garantarea depozitelor care aparţin conducătorilor de bănci.

Prevederea apare în Legea privind schemele de garantare a depozitelor şi presupune "lărgirea sferei de produse şi de deponenţi care beneficiază de garantare, fără a mai fi excluse de la garantare depozitele întreprinderilor (altele decât microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii) şi nici cele aparţinând persoanelor desemnate în calitate de administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere, auditori, acţionari semnificativi ai instituţiei de credit în cauză, ale celor care au această calitate în cadrul altor societăţi din grupul instituţiei de credit, ale membrilor familiilor persoanelor fizice menţionate mai sus, precum şi ale terţelor persoane care acţionează în numele acestora".

Această reglementare este una dintre prevederile impuse de legislaţia europeană. În contextul în care Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare intervine în momentul în care banca are dificultăţi financiare, unii specialişti din Banca Naţională a României (BNR) consideră că nu este normal ca persoanele care conduc "prost" banca să beneficieze de astfel de garanţii. "Până acum nu erau garantate depozitele conducătorilor de bănci, dar acum aşa impune legea europeană", ne-au spus sursele citate

Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR nu a dorit să comenteze respectiva prevedere din proiectul de lege aprobat săptămâna trecută de Guvern.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră normală o astfel de reglementare, întrucât "se poate întâmpla ceva cu banca fără ca aceia care conduc instituţia să fie de vină".

În condiţiile în care problemele unei bănci pornesc de la conducătorii ei, acţionarii vor face plângere penală împotriva managerilor, susţine domnia sa, apreciind: "Dacă acţionarii, cu puterea pe care o au, fac o mişcare independentă de conducători, aceştia din urmă trebuie să beneficieze de garantarea depozitelor".

O dată cu aprobarea iniţiativei legislative privind schemele de garantare, care prevede, printre altele, reducerea perioadei în care deponenţii îşi pot retrage sumele garantate, de la 20 de zile la şapte zile, a fost avizat de Executiv şi proiectul de lege care presupune aplicarea bail-in-ului (confiscarea banilor din depozitele negarantate), pentru salvarea băncilor cu probleme.

Iniţiativa legislativă reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Europene privind rezoluţia bancară.

Recent, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, ne-a explicat că rezoluţia este mecanismul prin care sunt salvate părţile bune din băncile cu probleme, considerându-se că o lichidare potrivit principiilor generale de insolvenţă ar cauza prea multe elemente colaterale.

Fondul de rezoluţie bancară va fi administrat de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, iar utilizarea resurselor va fi posibilă în baza deciziei Băncii Naţionale a României.

Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia bancară.

Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care vor suporta pierderile băncii în dificultate, creditorii vor suporta pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea în stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei vor fi trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.