Ungaria vrea să elimine dependenţa de gazele ruseşti până în 2050

Ungaria, unul dintre statele membre UE dependente de energia din Rusia, are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze ruseşti până în 2050, în urma electrificării pe scară largă, a declarat astăzi ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an via Bulgaria şi Serbia, la care se adaugă un miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu grupul rus Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

În iulie, Guvernul condus de premierul Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru preţurile la utilităţi plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.

Acesta a anunţat că Executivul va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependenţa de gaze şi să majoreje producţia de electricitate care se bazează pe energia solară şi nucleară şi să avanseze pe segmentul fermelor eoliene.

"Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, ar putea scădea la zero până în 2050", a declarat Palkovics la o conferinţă pe teme de energie.

Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, îşi vor reduce probabil consumul cu cel puţin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvenţiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului. Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics.

Acesta susţine că revizuirea sistemului de energie al ţării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene.