UPDATE ARB şi CPBR resping acuzaţiile vehiculate asupra sectorului bancar privind sustragerea de la plata impozitului pe profit

Actualizare 17:30 MFP şi CDR înfiinţează un grup de lucru care să analizeze corelarea politicii fiscale cu cea de supraveghere prudenţială

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) au convenit înfiinţarea unui grup de lucru care să analizeze corelarea, în mod sustenabil şi coerent, a politicii fiscale cu cea de supraveghere prudenţială, în vederea asigurării stabilităţii şi predictibilităţii pentru atragerea capitalurilor financiare necesare dezvoltării ţării, potrivit unui comunicat de presă al CDR.

Sursa citată precizează: "În continuarea discuţiilor cu Primul Ministru al României, Domnul Mihai Tudose, şi membrii Guvernului asupra principalelor subiecte de interes public, Ministerul Finanţelor Publice şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României au organizat o întrevedere de lucru, la care au participat şi reprezentanţii băncilor, şi în cadrul căreia au fost abordate aspecte privind buna funcţionare a sistemului bancar românesc.

Participanţii au convenit înfiinţarea unui grup de lucru care să analizeze în mod constructiv, între altele, provocările şi oportunităţile actuale ale sectorului bancar, cele mai bune practici şi politici europene în materie, precum şi corelarea, în mod sustenabil şi coerent, a politicii fiscale cu cea de supraveghere prudenţială, în vederea asigurării stabilităţii şi predictibilităţii pentru atragerea capitalurilor financiare necesare dezvoltării României".

Potrivit comunicatului, atât Ministerul Finanţelor Publice, cât şi reprezentanţii CDR şi cei ai sectorului bancar au considerat benefică şi oportună adresarea către Banca Naţională a României şi către reprezentanţii societăţilor de audit a invitaţiei de a participa la sesiunile de lucru, contribuţiile acestor entităţi fiind "esenţiale pentru identificarea unor soluţii viabile, validate de toţi participanţii la piaţă".

Reprezentanţii CDR mai afirmă: "Coaliţia îşi manifestă speranţa şi încrederea că, recunoscând importanţa încrederii în sistemul bancar şi a contribuţiei acestuia la asigurarea capitalului necesar pentru dezvoltarea României, colaborarea constantă şi dialogul constructiv reprezintă calea identificării unor soluţii funcţionale pe termen lung, care sa răspundă realităţilor mediului economic actual şi complexităţii activităţii bancare. Coaliţia pentru Dezvoltarea României îşi manifestă aprecierea pentru disponibilitatea către dialog activ şi pragmatic a Guvernului României".

Coaliţia este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliţiei contribuie voluntar la formularea unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliţia reuneşte în total 45 de organizaţii şi membri asociaţi. Scopul Coaliţiei este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul şi alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din România, potrivit sursei citate.

CDR îşi desfăşoară activitatea începând cu anul 2013, prin intermediul a treisprezece grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii de activitate: Agricultură, Antreprenoriat, Educaţie, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare şi Turism.

--------------

Instituţiile de credit au fost şi rămân deschise să se angajeze în discuţii constructive si edificatoare la nivel de conţinut cu autorităţile competente, individual sau prin organizaţiile de reprezentare ale sectorului bancar, transmit Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), într-un comunicat de presă comun, remis Redacţiei. Cele două asociaţii se arată îngrijorate de faptul că acuzaţiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă şi încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată.

"ARB şi CPBR resping generalizarea acestor acuzaţii, considerând că în situaţia în care autorităţile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituţii de credit, acestea trebuie clarificate şi soluţionate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar", se mai arată în comunicat.

Pierderile financiare raportate de instituţiile de credit din ţara noastră se datorează crizei financiare globale, potrivit reprezentanţilor celor două asociaţii, care precizează: "Mai mult, amintim faptul că aceste pierderi raportate au avut drept consecinţă necesitatea suplimentării capitalului social, acestea reprezentând sume deloc neglijabile care au intrat în România. Pierderile băncilor au fost suportate exclusiv de catre acţionarii acestora, iar aportul de capital la nivelul sistemului bancar a fost de 3,5 miliarde de euro în perioada 2008-2016. Reiterăm că sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către Statul Român, cum a fost cazul în alte 23 de ţări membre ale Uniunii Europene".

ARB şi CPBR mai spun că, la solicitarea autorităţilor, băncile europene relevante reprezentate şi în ţara noastră şi-au păstrat expunerea pe România prin binecunoscutul "acord de la Viena", sprijinind Statul Român inclusiv prin finanţarea datoriei publice într-o perioadă în care finanţarea din piaţa externă se blocase.

Cele două asociaţii adaugă: "Aşa cum am menţionat deja, dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză şi eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă şi de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile au avut la bază reglementările Băncii Naţionale a României şi ale Autorităţii Bancare Europene privind derularea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară.

Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România reiterează angajamentul institutiilor de credit de a-şi asuma un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autorităţile şi vor solicita, în continuare, organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările acestora".

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piaţă bancară din ţara naostră formată din 36 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar. Priorităţile industriei bancare vizează menţinerea rolului sistemului bancar de principal finanţator al economiei României cu asigurarea stabilităţii şi credibilităţii sectorului bancar, potrivit comunicatului. ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi în 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 23 de comisii tehnice.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizaţia patronală a sectorului bancar, fiind afiliată la Confederaţia Patronală Concordia. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent şi care sunt si membre ale ARB, deţin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând circa 30% din totalul salariaţilor din sectorul bancar. Băncile membre CPBR sunt: Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.