English
• Update 11:39 Dolarul, în scădere în urma suspendării parţiale a activităţii guvernului SUA
Dolarul american este în scădere în urma suspendării parţiale a activităţii guvernului federal al SUA, analiştii anticipând că impasul politic va întârzia momentul când Rezerva Federală va începe să reducă achiziţiile de obligaţiuni, relatează Bloomberg.
O suspendare cu durata de două săptămâni a activiăţii ar putea reduce cu 0,3 puncte procentuale creşterea economică a SUA în trimestrul al patrulea, anticipează analiştii Macroeconomic Advisers.
Programul de relaxare cantitativă al Rezervei Federale, prin care banca centrală a SUA injectează lunar 85 miliarde de dolari în pieţe prin achiziţia de obligaţiuni, a tras în jos valoarea dolarului.
Indicele dolarului calculat de Bloomberg a scăzut cu 0,75% din 17 septembrie, cu două zile înainte ca Rezerva Federală să decidă, contrar aşteptărilor, menţinerea programului de lichiditate, acuzând creşterea economică slabă.
Liderii din legislativul american nu au programat noi întâlniri pentru continuarea discuţiilor, după eşuarea negocierilor din Congresul SUA pentru un compromis pe tema bugetului înainte de termenul limită de 1 octombrie.
Indicele dolarului a scăzut marţi cu 0,4%, cea mai abruptă depreciere din ultimele două săptămâni, pieţele reacţionând astfel la întreruperea parţială a activităţii guvernului, potrivit Bloomberg.
----
• Update 08:00 Secretarul Trezoreriei: "După 17 octombrie, Congresul nu va avea timp suplimentar pentru a acţiona"
Secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a afirmat ieri seară că, după 17 octombrie, Congresul nu va avea "timp suplimentar pentru a acţiona" şi a ridica plafonul datoriei Statelor Unite, informează AFP.
După această zi, ce marchează data la care vor fi epuizate măsurile excepţionale utilizate de guvernul american pentru a evita incapacitatea de plată, "ne vor rămâne 30 de miliarde de dolari de trezorerie pentru a onora angajamentele ţării noastre", scrie Jacob Lew într-o scrisoare adresată Congresului de la Washington.
Această sumă este "cu mult sub" ceea ce poate cheltui uneori Trezoreria într-o singură zi, până la 60 de miliarde de dolari, continuă el în documentul amintit, insistând încă o dată ca congresmenii "să acţioneze imediat".
În ziua în care serviciile federale au fost parţiale închise din cauza impasului dintre democraţi şi republicani în privinţa bugetului, Trezoreria a început să aplice ultimele măsuri excepţionale care permit Statelor Unite să nu fie în incapacitate de plată, a menţionat Lew.
"Începând de astăzi (marţi), Trezoreria a început să folosească ultimele sale măsuri excepţionale", a scris secretarul american, confirmând că aceste măsuri vor fi epuizate pe 17 octombrie.
Preşedintele Barack Obama şi-a acuzat, ieri, adversarii republicani de "paralizare" a statului federal sub pretextul unei "cruciade ideologice", după prima zi de concediu forţat şi fără plată pentru sute de mii de oficiali americani, scrie AFP.
"Această blocare a statului federal de către republicani nu a fost inevitabilă, vreau ca toţi americanii să înţeleagă de ce s-a ajuns aici", a declarat Obama în timpul unei intervenţii la Casa Albă.
----
Oprirea parţială a activităţii guvernului federal american, după ce Congresul nu a adoptat, până la finele zilei de 30 septembrie, bugetul pentru anul fiscal 2014, care a început ieri, va cauza, într-o primă etapă, pierderi de 300 de milioane de dolari pe zi economiei SUA, potrivit estimărilor firmei de cercetare IHS Inc.
Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 miliarde dolari, impactul zilnic al blocajului va deveni treptat mai mare şi, dacă va continua, va afecta încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, conform analizei.
IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului american pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB-ului SUA de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea din 2013.
"Bank of America Merrill" preconizează că un blocaj bugetar de două săptămâni ar limita cu 0,5 puncte procentuale creşterea economică, în timp ce o prelungire pe întreaga perioadă a lunii octombrie ar avea un impact negativ de 2 puncte procentuale în avansul PIB.
Guy LeBas, analist la "Janney Montgomery Scott" LLC din Philadelphia, este de părere că un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea reduce expansiunea economiei SUA cu 0,9-1,4 puncte procentuale.
"Cheltuielile guvernamentale privesc toate aspectele economiei, iar întreruperea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri ce pot afecta serios creşterea economică", a declarat LeBas, citat de Bloomberg.
Guvernul federal al SUA a pus în aplicare la 1 octombrie, prima oprire parţială a activităţii din ultimii 17 ani, după ce Partidul Republican (care controlează Camera Reprezentanţilor) nu a ajuns la o înţelegere cu Partidul Democrat (majoritar în Senat) asupra unei legi care să asigure statului fonduri temporare de urgenţă.
Republicanii au cerut în schimbul asigurării fianţării modificarea Legi "ObamaCare" din domeniul sănătăţii, adoptată în 2010, însă nu au obţinut acest lucru.
Prin urmare, Casa Albă a dispus cu puţin timp înainte de miezul nopţii de luni spre marţi ca agenţiile federale să declanşeze oprirea parţială a activităţilor lor.
Barack Obama a încercat o ultimă intervenţie luni, avertizând că blocarea statului federal ar avea consecinţe economice negative. Însă, preşedintele a promulgat luni seara o lege care le garantează militarilor că vor fi plătiţi la timp, indiferent ce s-ar întâmpla.
Congresul şi Casa Albă se vor confrunta şi în privinţa creşterii plafonului de îndatorare a ţării. Trezoreria americană a anunţat că nu va mai putea împrumuta bani după 17 octombrie, dacă plafondul datoriei nu va fi extins. În prezent, plafonul de îndatorare al SUA este stabilit la 16.700 de miliarde de dolari.
Secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew, a declarat că eşecul unei creşteri a plafonului de îndatorare ar risca intrarea SUA în incapacitate de plată.
Eşecul Congresului în privinţa bugetului a venit după 33 de luni de dispută continuă pe acest subiect, între democraţi şi republicani.
• Bancherii se întâlnesc cu Obama
Directorii marilor bănci de pe Wall Street, inclusiv cei ai "Goldman Sachs Group" şi "JPMorgan Chase", au programată pentru astăzi o întâlnre cu preşedintele SUA, Barack Obama, pentru discuţii privind situaţia bugetului federal şi creşterea limitei de îndatorare a SUA, potrivit Bloomberg.
Vizita bancherilor la Casa Albă, confirmată de mai multe surse, a fost aranjată de Formul pentru Servicii Financiare - organizaţie care include directorii generali ai celor mai mari 19 bănci şi companii de asigurări din SUA.
Un oficial al Casei Albe a confirmat, sub anonimat, întâlnirea şi a afirmat că participanţii vor discuta mai multe probleme economice.
• Standard & Poor's nu taie ratingul SUA
Dezbaterile privind creşterea limitei de îndatorare a SUA nu vor duce, probabil, la modificarea ratingului ţării, dacă vor fi de scurtă durată, a anunţat Standard & Poor's (S&P), singura dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară care nu acordă Statelor Unite calificativul de top "AAA". SUA au rating "AA+", cu perspectivă stabilă, din partea S&P, după retrogradarea din 2011.
Fitch şi Moody's menţin, însă, calificativul "AAA" acordat SUA.
Toate serviciile federale din SUA au fost obligate să-şi reducă efectivele la minimul vital, în unele cazuri la doar 5% din personal. Sunt exceptate de la această măsură securitatea naţională şi serviciile esenţiale.
Un număr de 800.000 de funcţionari din posturi considerate non-vitale, dintr-un total de peste două milioane, au avut la dispoziţie, ieri dimineaţă, patru ore să se prezinte la birouri doar pentru ca să-şi anuleze reuniunile şi să nu mai revină până la momentul în care Congresul se va pune de acord în privinţa bugetului.
Toate parcurile naturale din SUA, administrate de National Park Service, şi unele muzee nu-şi vor mai deschide uşile pentru public în cele două săptămâni lipsite de finanţare.
Încetarea operaţiunilor guvernamentale a declanşat o furtună politică în SUA, fiecare tabără acuzând-o pe cealaltă de intransigenţă.
•
Economiştii estimează că între 800.000 şi un milion din cei peste 2 milioane de angajaţi ai statului vor intra forţat în concediu.
•
Preţul aurului a coborât sub 1.300 de dolari uncia ieri, în SUA, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora blocarea activităţii guvernului american va fi de scurtă durată. Cotaţia aurului cu livrare în decembrie a scăzut cu 2,6% la ora 10.24, la Comex New York, ajungând la 1.292,50 dolari/uncie. Totodată, preţul argintului cu livrare în decembrie a coborât cu 4,1%, la 20,82 dolari uncia, iar cel al ţiţeiului cu livrare în noiembrie - cu 0,8% la NYMEX, la 101,51 dolari/baril. Dolarul a pierdut 0,01% la ora 10.56, afişând un curs de 1,3529 unităţi/euro.
•
IONEL BLĂNCULESCU:
"Urmează să asistăm la tot ce-ar putea fi mai greu credibil"
Ceea ce se întâmplă acum în SUA este doar o faţetă a evenimentelor care urmează, consideră analistul economic Ionel Blănculescu.
Domnia sa ne-a spus că semnalul din aceste zile este unul foarte important, de luat în seamă, având în vedere că Statele Unite ale Americii nu au mai fost în această situaţie de 17 ani, investitorii care doresc să supravieţuiască trebuind să-şi evalueze business-ul.
Ionel Blănculescu opinează că în câteva săptămâni problema cu care SUA se vor confrunta va fi datoria publică.
Domnia sa ne-a spus: "«Quod erat demonstrandum», adică «ceea ce trebuia demonstrat» s-a cam demonstrat. Nu în totalitate, evenimentele sunt în plină desfăşurare şi evoluţie, urmând să asistăm în perioada ce vine la tot ceea ce-ar putea fi astăzi mai greu credibil, chiar previzibil.
SUA se afla într-o stare aparentă de faliment tehnic, fapt de neconceput pentru unii, previzibil pentru alţii, între care mă număr şi eu.
Pentru prima data am avertizat de această stare la 10.03.2009, cand am afirmat că planul anticriză al Preşedintelui Obama este eronat, ca, mai apoi, la 28.01.2010 să fiu mult mai categoric, afirmând că «sub administraţia Obama, SUA acţionează greşit în soluţionarea crizei economice» şi publicând şi o scrisoare deschisă la adresa Preşedintelui American, care, însă, probabil nu a răzbătut nici măcar până la gardurile ferecate ale Amasadei SUA din Bucureşti, ce să mai vorbim să ajungă pe malurile Potomacului.
La data de 27.08.2013, în ziarul BURSA, care, de altfel, a fost un susţinător fervent şi constant, încă din anul 2009, a semnalelor repetate de avertizare transmise administraţiei americane, am reiterat starea extrem de gravă a finanţelor americane gestionate în mod dezastruos de virtuosul Ben Bernanke, am fost confirmat de celebrul economist american John Embry, cu peste 50 de ani de prezenţă pe pieţele financiare americane, iar astăzi reiterez recomandarea făcută la acel moment, pentru mediul economic şi de afaceri românesc: «Lumea financiară globală intră într-o nouă perioadă de turbulenţe economice şi este bine să ne punem centurile de siguranţă şi să funcţionăm în perioada următoare cu multă atenţie şi precauţie, în special investiţională".
Specialist financiar John Embry avertiza, recent, că ne aflăm în pragul unei crize financiare istorice şi a unui colaps. "Vom fi martorii unei distrugeri istorice şi catastrofale în finanţele globale, iar investitorii care vor dori să supravieţuiască acestui holocaust financiar ar fi bine să fie poziţionaţi corect!", sublinia Embry.
Ionel Blănculescu susţinea, în articolul din ziarul BURSA, că acest dezastru mondial al valutelor a fost cauzat de "bula Bernanke".
Ionel Blănculescu a precizat: "Fenomenul datează din anul 2009, când FED (n.r. condusă de Ben Bernake) şi alte bănci centrale au tăiat dobânzile până aproape de zero şi au dat drumul la tiparniţele de bani ieftini, fără acoperire în economia reală, zică-se «pentru a stimula creşterea economică».
Aceşti bani, multe sute de miliarde de USD, în tranşe de câte 70-80 miliarde USD, în baza unui program denumit de relaxare cantitativă, au ajuns în multe zone ale lumii, în perioada 2009-2012, inundându-le economiile, Brazilia, India, Indonezia, Turcia şi multe altele, făcând în aşa fel încât pe acele pieţe să se aprecieze toate activele, inclusiv financiare. Acum, când s-a constatat că respectivul plan a fost realmente un dezastru, sumele respective sunt readuse în SUA, prin încheierea programului de relaxare cantitativă, odată cu creşterea dobânzii de politică monetară, ducând la secătuirea respectivelor pieţe, acompaniată de deprecierea activelor atât de mult apreciate în urmă cu câţiva ani".
• Pârvan: "Evoluţia monedei americane în raport cu euro ne-ar putea afecta comerţul exterior"
Relaţiile noastre comerciale cu SUA sunt destul de slabe, potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care ne-a spus că parteneriatul comercial dintre cele două ţări nu va fi neapărat afectat de şomajul tehnic parţial în care se află Statele Unite ale Americii.
Domnia sa ne-a precizat: "Este interesant de urmărit evoluţia monedei americane în raport cu cea europeană. Având în vedere că multe tranzacţii, în special cele din energie, sunt efectuate în dolari, dacă moneda americană slăbeşte în faţa euro, exporturile europene vor fi afectate, iar acest lucru se va resimţi şi la noi. Este greu de crezut că dolarul se va devaloriza imediat, însă un astfel de fenomen va afecta piaţa noastră, prin filiera relaţiilor cu economia europeană".
Cristian Pârvan consideră că este posibil să existe un şoc şi la noi pentru o perioadă, ca urmare a situaţiei din SUA, însă nu direct şi imediat.(EMILIA OLESCU)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
