UPDATE Gruia Stoica, în locomotiva CFR Marfă

• Update 14:41

Reprezentanţii Băncii Mondiale precizează că "între GFR şi IFC nu există relaţie contractuală, deci nici finanţare".

---

• Omul de afaceri aşteaptă semnalul de plecare de la Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

• Iulică Măntescu: "Cel mai probabil, contractul de privatizare va fi secretizat"

Semnele de întrebare care au umbrit încă de la început procedura de privatizare a CFR Marfă au însoţit acest proces până la final, vânzarea a peste jumătate din acţiunile operatorului feroviar de marfă fiind făcută de un secretar de stat.

Deşi prezentă la eveniment, Ramona Mănescu, proaspătul ministru al transporturilor, nu şi-a asumat privatizarea CFR Marfă, contractul de vânzare-cumpărare fiind semnat de secretarul de stat Cristian Ghibu, preşedintele comisiei de privatizare, şi de Sorin Chinde, directorul general al Grup Feroviar Român (GFR), controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, care a asistat, de asemenea, la ceremonia de semnare.

Evenimentul mult aşteptat şi mediatizat s-a desfăşurat fără prezenţa presei.

Relu Fenechiu, fostul ministru al transporturilor, pe mandatul căruia a fost desemnat un câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, consideră normal ca documentul prin care a fost vândută CFR Marfă să fie semnat de Cristian Ghibu, întrucât domnia sa este cel care "a semnat toate actele legate de această privatizare, fiind cel mai în măsură să semneze şi contractul de vânzare-cumpărare".

Premierul Victor Ponta i-a trasat, săptămâna trecută, Ramonei Mănescu, noul ministru al Transporturilor, sarcina să-i cheme, ieri, la minister pe reprezentanţii companiei care a câştigat licitaţia de vânzare a 51% din acţiunile CFR Marfă pentru semnarea contractului.

Primul-ministru a precizat, ieri, că deja au fost depuse cele zece milioane de euro care reprezintă garanţia de participare, urmând ca în 30 de zile să fie depusă într-un cont escrow suma de 20 de milioane de euro - 10% din valoarea contractului.

Gruia Stoica a declarat că va plăti întreaga sumă de 202 milioane de euro după ce va primi avizul de la Consiliul Concurenţei, această autoritate având la dispoziţie, în mod legal, şase luni pentru a stabili dacă prin preluarea CFR Marfă (cu o cotă de piaţă de circa 50%) de către GFR, care deţine aproximativ 30% din piaţă, se va forma o concentrare economică. Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobat, în 24 iulie, controversatul contract prevede achitarea tranzacţiei în termen de 60 de zile de la publicarea actului legislativ în Monitorul Oficial, respectiv 14 august.

Gruia Stoica a precizat, ieri, după semnarea contractului de vânzare-cumpărare, că în următoarele zile GFR va trimite notificarea Consiliului Concurenţei, subliniind că evenimentul de ieri reprezintă doar "o fază premergătoare" şi că nu a fost făcută nicio modificare în contractul de privatizare a CFR Marfă.

Iulică Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România, consideră că autorităţile vor secretiza contractul de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar de 51% din acţiunile CFR Marfă, subliniind că niciun reprezentant al sindicatelor nu a primit acordul de participare la semnarea acestui contract de privatizare.

Grup Feroviar Român (GFR), firmă care aparţine Grampet, a fost desemnată câştigătoarea licitaţiei de privatizare a CFR Marfă în luna iunie.

Asumându-şi un preţ de 202 milioane de euro şi investiţii de alte circa 200 milioane euro, GFR are obligaţia să notifice Consiliul Concurenţei în vederea obţinerii unui aviz referitor la posibilitatea formării unui monopol privat prin realizarea acestei tranzacţii.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), estima, în urmă cu circa două săptămâni, că va dura o lună de la notificarea GFR pentru a se stabili dacă decizia privind formarea unui monopol privat va fi luată la CC sau de Comisia Europeană.

Referitor la această situaţie, domnul Chiriţoiu ne-a declarat: "Legal, avem circa şase luni pentru avizare. În medie, la noi durează aproximativ două luni pentru avizarea unui caz simplu, iar acesta nu este un caz simplu, ceea ce presupune că perioada în care vom da avizul va fi cuprinsă între două şi şase luni. Nu pot să-mi asum că voi aviza o astfel de tranzacţie într-o perioadă mai mică decât media".

Aseară, la închiderea ediţiei, oficialii Grampet ne-au precizat: "Grupul Grampet-GFR a respectat şi va respecta întocmai cerinţele caietului de sarcini şi ale procedurii de privatizare. Noi vom depune în termen util avizul către Consiliul Concurenţei. Singura noastră preocupare, în calitate de cumpărător, este să respectăm contractul pe care l-am semnat astăzi (n.r. ieri). Celelalte termene cad în sarcina vânzătorului".

Deşi preşedintele Traian Băsescu a spus în mai multe ocazii că GFR nu are banii pentru CFR Marfă, surse apropiate tranzacţiei ne-au declarat că omul de afaceri Gruia Stoica ar fi obţinut de la IFC, divizia de investiţii private a Băncii Mondiale, o mare parte din suma pe care trebuie să o achite statului pentru mai mult de jumătate din acţiunile operatorului feroviar de marfă.

• Măntescu: "Mai corect ar fi fost ca activele CFR Marfă să fie transferate către AAAS"

Potrivit unor zvonuri, autorităţile ar intenţiona să transfere unele active importante, precum dana din Portul Constanţa, din portofoliul CFR Marfă în cel al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

Relu Fenechiu ne-a spus că informaţiile cu privire la operatorul feroviar de marfă studiate de investitor în camera de date nu pot fi schimbate în niciun fel.

Domnia sa ne-a precizat: "N-ar avea de ce să fie transferate active de la CFR Marfă la AAAS. Într-adevăr, sunt transferate active către alte companii feroviare, cum ar fi CFR Infrastructură".

Iulică Măntescu este de părere că "mai corect" ar fi fost ca respectivele active să fie transferate către AAAS.

Domnul Măntescu opinează: "De la început ar fi trebuit ca aceste active să fi fost transferate către AAAS, pentru că erau ale statului. Iniţial, s-a dorit transferul tuturor activelor vizate pentru transfer către CFR SA, însă aceasta din urmă a refuzat să le preia pe toate, probabil din cauză că transferul este unul ilegal. Nu putem transfera active dintr-o societate către altă societate cu titlu gratuit. Transferul trebuia făcut prin licitaţie. Însă, după refuzul CFR SA, s-a hotărât ca o parte din active să fie transferate către Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF). Din punctul nostru de vedere, toate imobilele ar fi trebuit înapoiate statului, pentru că SAAF este o companie care a fost tot timpul pe pierdere şi care nu-şi poate administra propriile active, iar aici vorbim despre hoteluri, terenuri, clădiri importante care sunt transferate".

Iulică Măntescu ne-a explicat că SAAF a fost înfiinţată în 1998, deţinând "excedentul de terenuri, clădiri, vagoane şi locomotive". Potrivit actului legislativ prin care a fost înfiinţată societatea, aceasta ar trebui să dea 80% din venituri celorlalte companii feroviare de stat, în vederea modernizării materialului rulant, lucru pe care, însă, nu l-a făcut niciodată după cum ne-a spus Iulică Măntescu.

Cu câteva zile înainte de desemnarea unui câştigător, sindicatele din domeniu au anunţat că autorităţile au modificat capitalul social al CFR Marfă, prin două acţiuni întreprinse de conducerea Ministerului Transporturilor, prima dintre acestea constând în înstrăinarea prin transfer fără plată a anumitor active, în valoare de de 63,8 milioane lei, din patrimoniul CFR Marfă către SNCFR şi SAAF.

La finalul lunii mai, acţionarii CFR Marfă au decis să transfere în mod gratuit câteva sute de active şi zeci de hectare de teren către CFR SA şi SAAF.

Printre cele mai atractive imobile vizate pentru transfer se numără clădirea de birouri cu nouă etaje a CFR Marfă de pe strada Turda din Capitală, unde se află şi sediul central al companiei; clubul şi cantina din depoul Bucureşti-Triaj; hotelul CFR Marfă din Predeal, care dispune de 29 de camere şi o sală de conferinţe; căminele de nefamilişti din Simeria şi Caransebeş; cantina-depozit din Feteşti; peste 20 de clădiri ale Terminalului Ferry-Boat şi cele două ferry-boat-uri Eforie şi Mangalia; precum şi gările Progresul din Capitală şi Constanţa Mărfuri; mai multe terenuri din Constanţa, Galaţi, Craiova, Iaşi, Botoşani şi Bucureşti; un sediu administrativ din Iaşi şi remizele CFR din Călimăneşti, Turnu Măgurele, Râul Vadului, Zimnicea, Piatra Neamţ şi Comăneşti.