VACCINURILE RIDICĂ PROBLEME LA NIVEL MONDIAL Institutul Cantacuzino nu are chitul de analize pentru virusul Zika

Reporter: Ce presupune un autovaccin?

Adrian Ionel: O recoltare de probe biologice din cadrul organismului unui pacient care suferă de orice sindrom, prepararea unui antidot specific, pentru de a-i oferi suferindului posibilitatea de a se autoinjecta, în momentul în care are nevoie pentru crize sau pentru tratamentul cronic. E un lucru foarte bun, dovedit de faptul că multă lume a scăpat de tot felul de bacterii, de acnee, de boli de plămâni etc.

Reporter: Acest vaccin este personalizat?

Adrian Ionel: Da. Pe structura tipului de AND i se face un set de analize, după care i se recoltează o probă din respectiva problemă pe care o are, i se analizează, se caută antidotul şi, în acelaşi timp, facem cercetări privind noi molecule.

Reporter: Care este rolul acestei cercetări?

Adrian Ionel: În prezent, linia de antibiotice creată până acum 15 ani şi chiar şi cele mai noi nu mai fac faţă bolilor şi tulpinilor care s-au încrucişat şi au devenit imunorezistente. Atunci, suntem obligaţi să facem ceva în acest sens pentru a găsi noi tratamente eficiente. Apropo de antibiotice, populaţia României ocupă un păcătos loc 1 al consumului de astfel de medicamente fără reţetă.

Reporter: De ce se întâmplă acest lucru? Vina o au farmaciştii?

Adrian Ionel: Este o culpă comună, a mai multor factori. Într-adevăr, farmaciile dau fără reţetă, medicii nu prescriu antibiogramele necesare fiecărui tratament şi în unele cazuri nu există timpul necesar de a face acest lucru. Efectul absolut de nedorit a fost că s-au creat primele generaţii de oameni mutanţi - care rezistă la aceste antibiotice de linia l, cum le spunem noi, şi trebuie să treacă în cele de linia a ll-a, care sunt cu multiple efecte secundare şi care au ca şi beneficii versus efecte secundare un raport destul de îngrijorător.

Reporter: Este adevărat că un medicament îţi face bine pe de-o parte, dar îţi afectează ceva pe altă parte?

Adrian Ionel: Nu se poate vorbi la grămadă despre acest lucru, dar sunt unele cazuri răspunsul este pozitiv, fără doar şi poate.

Sunt unele în care efectele secundare sunt majore, însemnând o incidenţă de la 1 la 100 în jos, acolo problemele sunt foarte clar reliefate de propriul lor prospect. Cine vrea să vadă, vede! În Danemarca, de exemplu, s-au descoperit oameni care sunt insensibili la orice tratament. Practic, bacteria pe care au găsit-o este rezistentă la absolut orice tratament, ceea ce este îngrijorător.

Reporter: Revenind la Institut, care sunt domeniile de activitate?

Adrian Ionel: Laboratoarele naţionale, laboratoarele de cercetare, cele de tratament şi linia de vaccinologie.

În istorie, Institutul a fost foarte bine văzut, apreciat şi foarte întreţinut. Mai toţi şi-au dat seama de importanţa sa, mai ales strategică. De vreun an de zile, se pare că şi-au dat seama şi actualii guvernanţi, şi actuala Preşedinţie...

Între 1990 şi 2015 lucrurile s-au deteriorat grav. Au fost la conducerea Institutului Cantacuzino medici, biologi, creându-se astfel un haos administrativ, în care nu se mai ştia care şi de cine aparţine, cine finanţează, ce nevoi sunt.

O scurtă perioadă de revigorare a avut loc între anii 2006 şi 2010.

Reporter: În perioada crizei?!

Adrian Ionel: Uimitor, da. A fost o perioadă în care Institutul producea doar efecte benefice. Era vorba de nişte linii de polidin, de cantastim - medicament minunat, care a oprit în unele cazuri evoluţia cancerului. Aveam şi încă avem un extract de sod, care este singurul antioxidant 100% natural din toată lumea. Mai erau liniile de vaccinologie, foarte bine puse la punct la momentul respectiv.

Toate aceste lucruri determinau Institutul să se poate autofinanţa şi să poată crea o barieră de apărare biologică.

Reporter: Care sunt efectele acelui extract de sod?

Adrian Ionel: Datorită conţinutului ridicat de substanţe cu activitate de epurare a radicalilor toxici de oxigen, sod natural este util ca supliment alimentar, fortifiant al organismului în condiţii de stres, efort fizic şi psihic intens.

Reporter: Ce s-a întâmplat după 2010?

Adrian Ionel: Până în 2015, pentru toată lumea a fost un haos prin venirea diverşilor conducători, chiar dacă au fost medici sau cercetători, biologi. Se pare că, la fel ca şi mulţi dintre predecesorii lor, nu au avut cunoştinţe elementare de management şi au "reuşit" să prăbuşească acest Institut. Acest lucru s-a cercetat în ultimii doi ani de către organele statului, s-a văzut şi în media.

Reporter: Sunteţi la conducerea "Cantacuzino" din august 2015. Ce aţi găsit?

Adrian Ionel: Sincer să fiu, m-am simţit ca într-un cartier părăsit după un bombardament. A fost înfiorător ca imagini! Mă îngroziseră clădirile care stăteau să se prăbuşească, ierburile şi copacii crescuţi alandala - te simţeai ca într-o savană. Cel mai tare m-a îngrozit, însă, privirea oamenilor. Erau resemnaţi, ca oamenii aceia care îşi aşteaptă sfârşitul, ştiind că vine curând, inevitabil. Pe o mare parte din cei care au rămas acolo, în acest moment, îi consider nişte eroi. Oamenii aceştia nu-şi mai primiseră banii de câteva luni de zile - veneau la serviciu pe banii lor, iar unii dintre ei, pentru a continua un minim de activitate, contribuiau cu bani din buzunar.

Reporter: Ce le-aţi spus angajaţilor? Cum v-au primit?

Adrian Ionel: Le-am spus răspicat că nu încurajez furtul, minciuna şi lenea. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns a fost să am repede o radiografie a ceea ce am găsit. Apoi, mi-am propus să câştig capitalul uman, să discut deschis, să spun ce am de gând şi să ne asumăm împreună. Oamenii au fost neîncrezători, au zis că "sunt un conducător ca mulţi alţii", mai ales că nu făceam parte din sfera lor de activitate.

M-au privit cu suspiciune când au aflat că nu sunt biolog, cercetător etc, dar le-am spus că poate de asta au ajuns unde au ajuns, pentru că nu au avut un manager, un conducător cu noţiuni de management. Nu am venit aici nici pus politic, nici căzut din cer, ci ca urmare a rezultatelor avute cu Unifarm (n.r. depozitul strategic de medicamente al României, unde este preşedinte).

Reporter: Angajaţii sunt vechi?

Adrian Ionel: Da, în principiu. Am început din ianuarie 2016 o campanie de angajări, pentru că vreau să împrospătez tot ce e acolo.

Reporter: Cum doriţi să faceţi acest lucru?

Adrian Ionel: Am fost la Institutul Pasteur din Paris, să reintroduc Cantacuzino în reţeaua Institutelor Pasteur. Cu ajutorul acestora, beneficiem de o informaţie la prima mână, dintr-o reţea mondială constituită din peste 100 de institute de cercetare. Ne ajută colegi din toată lumea cu cercetările lor şi le punem la dispoziţie cercetările noastre. Totodată, vom trimite oameni la specializare acolo şi vom primi oameni de la ei la noi. Am reparat, de asemenea, şi linia de producţie a vaccinului antigripal, care era distrusă total. Acum am găsit o formulă foarte bună de avansare, vom trece din acest an într-o microproducţie de testare cu o metodă nouă de distilare - cu detergent. Acest lucru creşte nivelul de puritate al vaccinului. Vom implementa această metodă cu nişte bani de la OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), respectând recomandările în ceea ce priveşte partea de distilare. Cu banii noştri, vom repara instalaţiile şi tot ce s-a distrus în ultimii patru, cinci ani.

Reporter: Se vorbea şi de un faliment în vara anului trecut...

Adrian Ionel: Da, la limită. Cam la o lună de zile l-am evitat. Dacă nu reuşeam în luna decembrie să achităm şi ultimele plăţi, eram încadraţi la incapacitate de plată şi ulterior intram în faliment. Acum lucrurile merg, sunt pe calea cea bună, dar se pare că începem să deranjăm...

Reporter: De ce?

Adrian Ionel: Nu putem să nu ne gândim la faptul că, dacă cineva voia ca acest Institut să funcţioneze, putea să funcţioneze. Puteau să i se aloce sumele necesare de investiţii în două linii complet noi, de la cap la coadă. În 26 de ani nu s-a putut face acest lucru... e aberant! Dar m-am înhămat la asta şi, dacă trebuie să reinventez Institutul Cantacuzino, o voi face!

Reporter: Care au fost investiţiile după primele şase luni de când sunteţi la conducere?

Adrian Ionel: Primele s-au făcut după ce ne-am achitat datoriile, în perioada august-decembrie: salarii, contribuţii la stat, contribuţii ANAF, plăţi către furnizori, dobânzi, penalităţi. Practic, o perioadă foarte lungă am stat să ne zbatem ca să rezolvăm problemele trecutului. Sfârşitul lui decembrie şi începutul lui ianuarie au reprezentat perioada în care am început să investim în linii de fabricaţie, echipamente de noi centrifuge pentru această linie, back-up pentru liniile de comunicaţie şi de internet pentru toată reţeaua - care era absolut praf făcută acolo, repunerea în funcţiune a unor echipamente cumpărate cu foarte mulţi bani şi care au stat ani de zile în acea curte. Acel echipament a costat 340 de mii de euro şi stătea în curte, fără uşi, fără nimic - îl ningea, îl ploua.

Reporter: Care sunt relaţiile pe care le-aţi stabilit cu Ministerul Sănătăţii?

Adrian Ionel: În regulă, deocamdată. Aşteptăm să ne dea un feed-back pe variantele propuse pentru restructurarea Institutului. Am obţinut un buget nu suficient, dar bun pentru anul acesta. Spre deosebire de ani anteriori este în creştere.

Reporter: De ce sumă este vorba?

Adrian Ionel: 47 milioane de lei.

Reporter: Aveţi de gând să-I împărţiţi pe anumite categorii?

Adrian Ionel: Da. Avem nişte propuneri făcute de Autoritatea Naţională de Cercetare, care ne va aproba aceste investiţii şi repartizări după ce vom analiza împreună situaţia.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre ceea ce înseamnă exportul, importul?

Adrian Ionel: Mă interesează un singur lucru - să avem ce ne trebuie pentru noi, pentru ţara noastră. Prima şi cea mai importantă caracteristică a acestui Institut este capacitatea lui strategică naţională. Acesta trebuie să-şi protejeze cetăţenii şi din punct de vedere al analizelor şi din punct de vedere al cercetării, care trebuie să fie tot timpul la zi. Trebuie să avem totul pus la punct pentru ca oamenii să nu apeleze la o forţă externă. Acum două săptămâni, de pildă, avertizam de virusul Zika. Nu m-a luat nimeni în seamă şi vedem ce se întâmplă. Am avertizat chiar şi pe Facebook, dar degeaba. Dacă privim regional, în zona Balcanilor şi în zona asta de Europa, trebuie să ne gândim că în acest moment mai există doar două institute care pot pune o barieră în calea a ceea ce vine din partea asiatică şi africană. Sigur că ne dorim să exportăm în anumite părţi, pentru a ne autosusţine, dar nu ne grăbim. Cu vaccinuri doar pentru România nu vom putea face acest lucru.

Reporter: Vaccinurile ridică în acest moment o problemă la nivelul ţării?

Adrian Ionel: Da, chiar la nivel mondial. Turcia, care este o ţară foarte puternică pe acest segment, are probleme. Au anual deficit de până la 40% din necesarul lor pe vaccinuri.

Reporter: Cum se prezintă linia de producţie pentru antigripal, antitetanos, antirabic?

Adrian Ionel: De antitetanic ne-am ocupat - sunt 500 de mii de doze în acest moment şi se poate asigura necesarul populaţiei. Pe parte de vaccin antigripal, anul acesta, România are contract-cadru, adică va fi importat acest vaccin. Probleme mai sunt pe vaccinul antirabic distribuit de cei de la Sanofi, care nu este în piaţă.

Reporter: Şi dacă nu se găseşte, ce e de făcut?

Adrian Ionel: Vom încerca să suplimentăm prin Unifarm în altă parte, o sursă alternativă.

Reporter: Ce produceţi constant?

Adrian Ionel: Suplimente alimentare, reactivi pentru spitale, medii de cultură şi partea de analiză şi cercetare.

Reporter: Ce se mai aude de virsul Zika? Sunt cazuri?

Adrian Ionel: În momentul de faţă, Institutul nu are chitul de analize pentru acest virus. Le-am comandat, dar fiind atât de cerute la nivel global, ne-au dat o perioadă lungă de livrare. Noi le-am cerut de acum trei săptămâni, dar ne vor veni în zilele următoare. Am făcut altceva pentru a depista virusul, în cazul în care el există. Virusul Zika şi febra denga au aceeaşi manifestare până la un singur capitol, anume microcefalia. Eliminând în acest moment suspectarea de a fi infestat cu febra denga şi continuându-se simptomele, automat ne putem da seama că este vorba de Zika.

Reporter: Care este percepţia românilor când vine vorba de un vaccin?

Adrian Ionel: Împărţită şi, din păcate, acel curent destul de neplăcut al partizanilor antivaccinare a prins foarte mulţi adepţi şi în România, pe fondul unor nemulţumiri, al unor întârzieri la vaccinare şi al unor probleme cazuale legate de anumite vaccinări, creând o adevărată isterie la un moment dat. Cei care sunt adepţii lipsei vaccinării vor simţi efecte începând cu 2020, când vom avea primele probleme majore. Dacă am ajuns unde suntem ca stadiu de sănătate al populaţiei, am ajuns pentru că am avut nişte programe obligatorii de vaccinare, speranţa de viaţă mult îmbunătăţită, lipsa epidemiilor majore, iar starea generală bună a populaţiei a fost dată de un program de vaccinare moştenit din trecut. Dacă ne uităm în urmă cu 10-15 ani şi comparăm cu situaţia de astăzi, observăm că starea de îmbolnăvire creşte, datorită faptului că oamenii nu se mai vaccinează.

Reporter: Care sau unde ar fi problema?

Adrian Ionel: Este o problemă de percepţie a realităţii a unora. Într-o eră informaţională mult dezvoltată, un caz sau zece cazuri de probleme cu vaccinuri, care existau oricum dintotdeauna, s-au amplificat şi au luat o asemenea amploare, încât a rezultat un curent care a oprit de la vaccinare mii sau zeci de mii de oameni. Nimeni nu a mediatizat vreodată efectele benefice. Dacă un om dintr-un milion ajunge la deces, este mediatizat în aşa fel încât populaţia are impresia că cel puţin jumătate din pacienţii vaccinaţi au murit.

Reporter: Care sunt costurile pentru analize la Institutul Cantacuzino, comparativ cu piaţa?

Adrian Ionel: La nivelul pieţei suntem foarte competitivi, adică nu suntem cei mai ieftini, dar în mod sigur suntem pe penultimul loc. În schimb, pot garanta că suntem pe podium la segmentul calitate, ne batem cu cei de la Synevo pentru primul loc. Beneficiem de încredere pentru populaţia cu vârste cuprinse între 30-50 de ani.

Reporter: Ce faceţi cu generaţiile noi?

Adrian Ionel: Trebuie să le câştigăm. Vom ieşi cu o impactare în media, în foarte scurt timp. Probabil că o vom face în momentul în care vom fi absolut siguri că nimeni nu stă la cozile de la stat, că nimeni nu va fi tratat cu aroganţa funcţionarului de la stat, cu neplăcerile şi mizeria de la stat.

Reporter: Aveţi vreo noutate?

Adrian Ionel: Culmea, am reuşit după trei ani să putem face un contract cu Casa de Asigurări din Bucureşti, dar şi cu alte Case pentru decontarea analizelor. Asta, după ce am făcut îmbunătăţirile din decembrie şi ianuarie. Cred că, undeva la jumătatea lui februarie, va intra "în funcţiune" acest aspect.

Reporter: Ce v-aţi dori să facă Guvernul pentru Institut?

Adrian Ionel: Atâta timp cât nu vom avea susţinerea lor financiară, "Cantacuzino" nu va putea merge. Cât timp vor exista forţe care să se opună, e evident că se vor pune piedici şi nu va funcţiona.

Reporter: Aţi observat dacă sunt schimbări între noul şi vechiul Guvern?

Adrian Ionel: E prematur să mă pronunţ în momentul de faţă. Îmi displace să fac orice afirmaţie cu tentă politică.

Reporter: Cât de importantă este tehnologia în 2016?

Adrian Ionel: Foarte importantă! Fatală! Nu este de joacă. Tehnologia trebuie foarte bine pusă la punct în orice sistem.

Reporter: Este vreun model din străinătate pe care ar trebui să îl preluăm, din punct de vedere al Institutului?

Adrian Ionel: Nişte vecini de-ai noştri au toate lucrurile bine puse la punct - este vorba de turci. Stau şi mă gândesc la Bulgaria, care este clasată în urma noastră cu Institutul lor, deşi au putut să facă ceea ce a fost necesar.

Reporter: Cum au fost rezultatele financiare în 2015?

Adrian Ionel: Negative. Nu aveau cum să fie altfel. Trecerea pe plus se poate face doar prin susţinere, cu exporturi pe microproducţie, cu generarea de profit pe laboratoarele de analize pentru populaţie şi cu medicină personalizată ridicată la grad de masă. Toate veniturile vor creşte în mod obligatoriu în anul în curs, cu cel puţin 15%.

Reporter: Cum sunt văzute în afară Institutul şi linia de vaccinologie?

Adrian Ionel: Întâlnindu-mă cu alţi colegi din Europa, am observat că încă avem o faimă bună. Cercetătorii români sunt foarte, foarte buni şi au nevoie de un mediu propice, pentru că eu cred că putem reveni pe podiumul Europei.

Reporter: Care este istoria Institutului Cantacuzino?

Adrian Ionel: A luat naştere din dorinţa familiei regale de la vremea respectivă de a face un institut românesc competitiv cu cele din Franţa. Maestrul Ion Cantacuzino făcea parte dintr-o familie absolut fabuloasă din punctul meu de vedere. Era un exponent al unei familii care dăduse ţării mai multe personalităţi. Acest Institut chiar a fost, în primii lui ani, "capul" cercetării în zona de Sud-Est a Europei, în primele două decenii fiind în top.

Reporter: Din ce an datează?

Adrian Ionel: Din punct de vedere legal, din 1921. Dar încă din 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, profesorul Ion Cantacuzino a creat şi condus "Laboratorul de Medicină Experimentală" care, pe lângă activităţile sale didactice şi ştiinţifice, avea ca sarcină, în 1904, de a prepara serul antistreptococic şi apoi serul antidizenteric. Au fost primele două dintr-o lungă serie de produse biologice pe care le produce acest institut, al cărui "Laborator de Medicină Experimentală" a constituit nucleul iniţial. Având în vedere că am avut două războaie mondiale, prin care s-au creat foarte multe probleme, din cauza virusurilor care circulau în acea vreme, putem spune că Institutul a funcţionat foarte bine. Mai mult decât atât, a exportat pentru zona noastră de conflict şi pentru aliaţii noştri tot ceea ce înseamnă serul antidizenteric.

Reporter: Cum a fost acomodarea sau organizarea iniţială a Institutului?

Adrian Ionel: Am fost primiţi, adoptaţi de Institutul Babeş pe terenul de acolo, beneficiind de o construcţie din 1924. De fapt, clădirea pe care o vedeţi acum este cea de atunci, îmbunătăţită de-a lungul timpului şi uşor deteriorată începând cu 1990.

Avem şi o clădire nouă, în care sunt laboratoarele de referinţă naţională - ele fac cercetare în epidemiologie şi în depistarea oricărui tip de virus, precum şi căutarea soluţiilor pentru contracararea oricărui tip de virus sau ameninţare externă. Mai avem şi o aripă nouă, în care sunt împărţite aripile naţionale de tratament al populaţiei, laboratoare de cercetare care au un deosebit grad de acurateţe şi în care am redescoperit ce înseamnă medicina personalizată - şi nu de masă, în sensul că acolo facem nu doar analizele anuale, ci şi autovaccin.

Reporter: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!