VALENTIN LAZEA: "Dacă se prorogă creşterea punctului de pensie cu 40% vor fi costuri politice de suportat"

Dacă se prorogă această creştere a punctului de pensie cu 40% din 2020 vor fi cu siguranţă costuri politice de suportat, a declarat, vineri, Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României (BNR), informează Hotnews.ro.

Domnia sa a precizat că, dacă se va continua fără să se ia vreo măsură, vor exista mai întâi costuri economice, care ulterior vor genera şi costuri politice.

"Prin însăşi creşterea cu 15% a punctului de pensie în septembrie anul acesta, pensia medie anuală pentru anul viitor va creşte cu circa 9% faţă de media anuală a anului 2019. E aritmetică curată, da? Anul acesta a crescut cu 15% numai pe primele 4 luni, se raportează efectul pe întregul an. E ca şi cum pensionarii au primit acum, în septembrie, o creştere de 9% pentru la anul. Ştiu, aritmetica e grea, şcoala e grea, nu mulţi o mai termină, dar vă garantez eu că aritmetica aşa arată. Această creştere de 9% acoperă rata inflaţiei şi creşterea PIB-ului de anul viitor. Deci e mai mare decât inflaţia şi creşterea reală şi este această creştere în linie cu creşterile anuale ale pensiilor din anii anteriori care au fost de circa 8%. Şi dacă nu s-ar mai da niciun procent la anul, pensionarii tot vor câştiga pe medie cu 9% mai mult ca anul acesta."

Potrivit domniei sale, riscul de sărăcie al vârstnicilor din ţara noastră este al optulea din Europa, după Bulgaria, Croaţia, Malta şi Cipru, dar este cel mai mare în România pentru cei apţi de muncă din întreaga Europă.

Conform Eurostat acest risc este mai mare pentru persoanele din categoria de vârstă de 16-64 de ani (22, 5%) decât pentru persoanele din categoria de vârstă de peste 65 de ani (20%).

Aşadar, Valentin Lazea afirmă că puţinele resurse bugetare ar trebui să aibă în vedere în primul rând pe aceştia din urmă, nu pe pensionari.

3. Dacă tot este avută în vedere o depăşire a limitei de deficit bugetar, cel puţin aceasta ar trebui să meargă spre finanţarea de investiţii productive sau spre domenii care cresc competitivitatea economiei: educaţie, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură. Dacă dăm către consum, că asta sunt pensiile, toţi banii împrumutaţi, să nu ne mirăm că nu vom avea resurse economice pentru a rambursa împrumuturile şi că tinerii vor continua să plece din ţară.

"Pensionarii din România trebuie să înţeleagă că un câştig mare al lor pe termen scurt s-ar putea transforma într-o pierdere mare pentru ei şi pentru restul populaţiei dacă dezechilibrul bugetar ne sustenabil astfel generat va antrena după sine o creştere a inflaţiei şi o depreciere a cursului de schimb. Este de preferat un câştig mic, dar permanent, decât un câştig mare dar temporar care să se transforme ulterior într-o pierdere mare. Oamenii înţeleg acest lucru.", a declarat Valentin Lazea.

Oficialul BNR a explicat că toate studiile de psihologie socială sau de economie comportamentală, arată că 90% din oamenii acestei lumi au neplăcere faţă de risc.

"Lumea preferă un câştig mic dar sigur decât un câştig mare dar riscant. Totul, din acest moment, ţine de ştiinţa comunicării. Deci cum pui în pagină şi cum comunici cu oamenii aceste probleme. Argumente există şi economice şi sociale şi psihologice." a mai adăugat economistul şef al BNR.