VALENTIN TĂTARU, ING BANK: "Programul de relaxare cantitativă al BNR va fi limitat în dimensiune"

Programul de relaxare cantitativă derulat de Banca Naţională a României (BNR) va fi cel mai probabil limitat în dimensiune, ţinta fiind sustenabilitatea finanţelor publice şi nu controlul curbei randamentelor, arată Valentin Tătaru, macroeconomist la ING Bank, într-un raport de analiză. El subliniază că acest lucru poate fi dedus din faptul că BNR s-a concentrat pe achiziţia titlurilor de stat cu scadenţe mai scurte.

Analistul precizează: "Credem că, în cazul României, decizia cu privire la QE (relaxare cantitativă - n.r.) nu a fost luată cu acelaşi scop în minte ca în Ungaria sau Polonia (unde au fost necesare şi văzute mai mult ca o măsură suplimentară de sprijin pentru pachetul de stimulente fiscale). Stimulul fiscal în România este relativ limitat (circa 3,2% din PIB, incluzând garanţiile), deci nu nevoia de cheltuieli suplimentare a pus în mişcare decizia. În opinia noastră, a fost mai degrabă vorba despre nevoia urgentă de a debloca piaţa titlurilor cu venit fix (piaţa de obligaţiuni - n.r.) şi prin extensie să faciliteze funcţionarea finanţelor publice".

La întrebarea care a fost principalul efect al programului de relaxare cantitativă derulat de banca centrală, Tătaru subliniază că randamentele la titlurile de stat ale României au urcat cu 200-300 de puncte de bază la începutul lui martie, cu foarte puţină activitate de trading şi cerere redusă, analistul adăugând că "fără decizia BNR de a începe QE, funcţionalitatea finanţelor publice ar fi fost în mod serios pusă în pericol, până aproape de punctul unui blocaj total", comentează Tătaru.

Amintim că Ministerul de Finanţe a respins de mai multe ori toate ofertele primite de la bănci pentru emisiunile de obligaţiuni derulate la începutul tensiunilor financiare globale din luna martie cauzate de pandemia Covid-19. Ofertele au fost de altfel şi foarte reduse în comparaţie cu cele caracteristice din timpul funcţionării eficiente a pieţei de emisiune a datoriei publice.

Analistul adaugă: "Cu aceste obiective în minte, programul de relaxare cantitativă al BNR va fi probabil limitat în dimensiune, sau cel puţin asta a fost intenţia probabilă. Faptul că acestea sunt obiectivele (şi nu, să zicem, controlul curbei randamentelor) poate fi dedus din faptul că, până acum, BNR s-a concentrat pe partea scurtă şi din mijloc a curbei".

În luna mai, achiziţiile Băncii Naţionale de instrumente de datorie publică în lei din piaţa secundară s-a ridicat la 1,61 miliarde de lei, la care se adaugă achiziţiile din luna aprilie ce ridică stocul de titluri de stat în lei cumpărate de BNR în lunile aprilie-mai la 3,5 miliarde de lei. La jumătatea lunii mai, stocul titlurilor de stat cumpărate de BNR se ridica la 3,1 miliarde de lei, ceea ce indică un ritm de achiziţii curent relativ lent, de circa 200 de milioane de lei/săptămână.

Achiziţiile efectuate de BNR până acum reprezintă puţin peste 0,3% din PIB.

ING estimează că banca centrală va fi nevoită să cumpere titluri de stat în echivalent a cel puţin 1,5% din PIB în acest an, adică circa peste 16 miliarde de lei la un PIB nominal estimat de CNSP la finalul lui 2020 la circa 1.080 de miliarde de lei.

Amintim că într-o prezentare recentă ocazionată de cea de-a 43-a Reuniune a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naţionale, a subliniat că "în deplină concordanţă cu statutul BNR de împrumutător de ultimă instanţă, măsura (cumpărării titlurilor de stat - n.r.) a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă"

La rândul lui, Padhraic Garvey, şeful diviziei Global Debt & Rates Strategy de la ING, notează că România este o ţară care şi-a recâştigat credibilitatea în ultimul deceniu întorcându-se la un rating investment grade, însă care se regăseşte într-o fază de vulnerabilitate sub ameninţarea unui downgrade.

"Abilitatea aparentă de a controla moneda naţională ajută, dar un pas prea departe în direcţia tentaţiilor relaxării cantitative implică riscuri. Dacă relaxarea cantitativă va continua pentru o perioadă de timp fără o reacţie în piaţa valutară, asta nu înseamnă că aceasta nu va exista. Reacţia poate să vină într-un mod exagerat la un moment viitor de vulnerabilitate. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat până acum nu înseamnă că nu se va întâmpla. Lucrurile de genul acesta tind să se acumuleze până într-un moment în care cineva se ridică şi ciuleşte urechile", spune analistul.

• Tătaru: "Există un scenariu din ce în ce mai probabil în care am putea vedea dat jos guvernul, dar lăsat în continuare să lucreze în regim interimar până la alegeri"

Valentin Tătaru mai afirmă că confirmarea recentă a ratingului investment grade al României de către agenţia Standard & Poor's oferă o gură de aer proaspăt. Confirmarea înseamnă că fricile cu privire la retrogradare pot fi puse deoparte până în trimestrul al patrulea din acest an.

"Următoarele şase luni vor fi decisive pentru perspectiva politică şi fiscală a României, care rămâne fragilă. (...) Pentru moment, riscurile pe termen scurt asociate unei retrogradări au dispărut, dar incertitudinea în legătură cu majorarea pensiilor şi iniţiativele populiste dinainte de alegeri înseamnă că fricile cu privire la retrogradare vor rămâne ridicate în revizuirile de rating din T42020 şi din viitor (...) Există un scenariu din ce în ce mai probabil în care am putea vedea dat jos guvernul dar lăsat să lucreze în continuare în regim interimar până la alegeri. Asta i-ar limita serios abilitatea de a controla cheltuielile pentru restul anului şi pentru a contracara iniţiativele de majorare a cheltuielilor care vor fi probabil promovate în Parlament", adaugă analistul.

În ceea ce priveşte linia repo convenită recent de Banca Naţională cu Banca Centrală Europeană (BCE), Tătaru notează că multe întrebări rămân fără răspuns în condiţiile în care nu au fost oferite foarte multe detalii cu privire la cost, structura exactă a rezervelor BNR şi ce ar urma să fie considerate garanţii de înaltă calitate denominate în euro.

Totodată, analistul notează că ING a revizuit prognoza privind deficitul bugetar al României la un minus de 8,6% în acest an în condiţiile în care scenariul de bază pentru majorarea pensiilor a devenit o creştere de 10% la 1 septembrie.

Agenţia Moody's va fi prima care va publica ratingul României în ultima parte a acestui an, în data de 23 octombrie, urmată de Fitch Ratings la 30 octombrie. Totodată, următorul raport de la S&P va veni în data de 4 decembrie.