România are un potenţial energetic extraordinar în Marea Neagră, fie că vorbim de energia eoliană, fie că vorbim de gazele naturale, potenţial care până acum a fost, însă, foarte puţin exploatat. Specialiştii, reuniţIi ieri, într-o dezbatere la Palatul Parlamentului, avertizează că ţara noastră trebuie să definească, în primul rând, cadrul legislativ pentru investiţiile offshore. Aceştia arată că proiectele de investiţii în parcuri eoliene offshore durează, în general, circa un deceniu până la concretizare şi că strategia Uniunii Europene de decarbonare a întregii economii este. de fapt, o mare viziune de dezvoltare industrială, economică şi de creştere şi şansa de inserare a României în marele joc economic al viitorului.
Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că investiţiile în parcurile eoliene maritime vor fi de o importanţă extrem de mare din punctul de vedere al independenţei energetice a regiunii noastre.
Oficialul a subliniat: "O mare parte din discuţii se duce în acest sector al energiei şi în special în zona politicilor de tranziţie energetică, atunci când vorbim de investiţii importante nu doar pentru România, ci pentru întregul areal sud-est european. Aşa cum extragerea gazelor din Marea Neagră este o investiţie importantă pentru întreaga parte de sud-est a Europei, tot aşa parcurile eoliene maritime vor fi de o importanţă extrem de mare, atât comercial, dar în special privind independenţa energetică a acestei zone. Statele membre din această zonă colaborează pe politicile de siguranţă de alimentare cu gaze naturale şi cu energie electrică".Havrileţ a adăugat: "Încurajăm investiţiile în Marea Neagră (...). În acest moment, cel mai important investitor care poate să facă acest lucru este Hidroelectrica, aceasta trecându-şi în planurile de investiţii 300 de milioane de euro pentru producerea de energie electrică din surse eoliene în Marea Neagră. De asemenea, chiar ieri (miercuri - n.r.), domnul ministrul Virgil Popescu a avut o conferinţă cu Banca Mondială care s-a arătat foarte dispusă în ajutarea României atât cu zona de investiţii în asigurarea diferitelor mecanisme de finanţare (...), cât şi în susţinerea unor măsuri importante pe care le poate lua România privind preluarea celor mai bune practici din domeniu, din programe de consultanţă susţinute de Banca Mondială".
• Niculae Havrileţ: "România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 72.000 de MW"
Reprezentantul ministerului de resort a citat şi un studiu de fezabilitate realizat de Banca Mondială special pentru zona Mării Negre, potrivit căruia doar în zona apelor costiere România are posibilitatea de înfiinţare a unor parcuri eoliene cu o putere potenţială de până la 72.000 de MW.
Spre comparaţie, România are un consum mediu orar de circa 8.000 - 10.000 de MW de electricitate, a punctat Havrileţ.
Această energie ar putea fi exportată sau ar putea fi folosită inclusiv pentru producţia de hidrogen, a mai afirmat secretarul de stat.
Potrivit studiilor, România are cel mai bun platou continental la Marea Neagră pentru energie eoliană din Europa. Practic, platoul continental al României de la Marea Neagră este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la doar 5 metri în sol. Totodată, eolienele din Marea Neagră deja instalate pot produce electricitate 7-8 luni din an, în timp ce în alte regiuni similare centralele eoliene produc energie doar 5-6 luni pe an.
Niculae Havrileţ a mai spus: "Pentru acest lucru este necesar ca Transelectrica, operatorul de transport al energiei care se evacuează în acea zonă, să aibă pregătită reţeaua şi să propună în planurile de dezvoltare imediat următoare dezvoltarea reţelei în această zonă. Vorbim şi de potenţialul de extracţie de gaze naturale din Marea Neagră, coroborat cu potenţialul ca o mare parte din energia electrică eoliană să fie transformată în hidrogen. Există posibilităţi uriaşe de a se crea un hub energetic de o importanţă majoră pentru Uniunea Europeană. (...) Odată cu producţia hidrogenului, porturile maritime, dar şi cele dunărene, pot la rândul lor să atingă investiţii noi şi să aducă plus valoare. În această zonă există cea mai mare posibilitate de multiplicare a proiectelor. Investeşti, să zicem, 1 miliard de euro, primeşti 1 miliard de euro de la Banca Mondială. Investeşti în energie, în hidrogen, 5 miliarde, şi primeşti încă 5 miliarde, pentru că hidrogenul se va transporta în principal pe rute navale, iar porturile pot accesa alte fonduri suport pentru dezvoltare pentru a putea prelua şi transporta hidrogenul în zonele importante de consum. Ştim că în prima fază hidrogenul va fi folosit în zona de transport maritim naval şi în zona de transport greu. Am vorbit, de asemenea, cu Banca Mondială. Domnul ministru Virgil Popescu a solicitat ca Banca Mondială să ne ajute cu un studiu comun pentru sursele energetice din zona Mării Negre astfel încât aria dobrogeană a Mării Negre să devină un hub integrat de producţie a diferitelor surse de energie".
Acesta a precizat că investitorii doresc predictibilitate şi stabilitate legislativă pe termen lung, lucruri ce pot fi asigurate de structura actuală a Parlamentului. Havrileţ a notat că doar investiţia în proiectul Neptun Deep se cifrează la 6 miliarde de euro, din care 2-3 miliarde de euro se duc în zona de producţie.
"Aşa cum am precizat şi în discuţiile cu Banca Mondială, România este interesantă în resurse minerale care ajută la decarbonarea sectorului energetic al României, resurse minerale foarte importante, rare, pe care România le are şi nu este exclus ca în următoarea perioadă să avem şi un program de dezvoltare a zonei miniere dedicată acestor resurse foarte rare în care România este bogată", a conchis Havrileţ.
• George Vişan, Transelectrica: "Schema pentru contractele de diferenţă este într-o formă avansată de dezvoltare"
George Vişan, director al direcţiei Pieţe de Energie la Transelectrica, a afirmat că unul din mecanismele pentru atragerea de investiţii şi investitori în sectorul de energie, contractul pentru diferenţă, este într-o fază "avansată" de dezvoltare.
"Sprijinul financiar pentru producţia eoliană poate fi realizat prin diferite scheme de sprijin. Trebuie să ştiţi că este în dezvoltare o schemă pentru contracte de diferenţă. Schema este în stadiu avansat pentru energia nucleară şi în stadiu destul de avansat pentru energia eoliană. (...) Toată energia regenerabilă ar trebui să aibă o schema unitară, aplicabilă tuturor tehnologiilor, indiferent unde ar fi folosite în România", a spus Vişan.
Reprezentantul Transelectrica a mai afirmat că, în prezent, sunt în construcţie noi linii de evacuare a energiei produse din Dobrogea către celelalte zone de consum din România: "Sunt proiecte în curs, deci nu sunt pe hârtie. Însă, pe viitor este de avut în vedere şi suntem în studiu pentru evacuarea energiei offshore către zonele de consum prin sistem de curent continuu, aşa cum se produce deja în Germania - este dezvoltată atât în nordul, cât şi în sudul Germaniei. Ar asigura evacuarea energiei produse în Marea Neagră în mod sigur şi probabil a întregii cantităţi de energie produsă. Având în vedere volumul mare de fonduri care vor fi la dispoziţie din fonduri europene, considerăm că poate fi fezabil. (...) În ceea ce ne priveşte, evacuarea energiei din zona Mării Negre este un proces pe care îl avem în vedere, este în etapa de dezvoltare, aşa cum am sesizat anterior şi considerăm că numai printr-o cooperare cu producătorii sau investitorii interesaţi de energia eoliană din Marea Neagră putem găsi soluţii tehnice în aşa fel încât toate proiectele interesante să beneficieze de potenţialul eolian".
• Radu Dudău, director Energy Policy Group: "Întrevăd câţiva GW care să fie instalaţi în sectorul offshore românesc, în câteva perimetre cu adevărat atractive"
Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a clarificat faptul că studiul indică un potenţial de 94 de GW, dar aşteptarea realistă este pentru instalarea a mult mai puţin.
Specialistul a explicat: "94 de GW capacitate instalată este o cifră teoretică pe care noi am calculat-o prin întreaga arie a apelor teritoriale româneşti (....). Dar bineînţeles că este exclus ca întreaga suprafaţă maritimă să fie vreodată utilizată în acest scop. Ceea ce mă duce cu gândul la faptul că, la 31 martie, România trebuia să trimită la Bruxelles ceea ce se cheamă Planul Naţional de Planificare Maritimă. Avem o directivă europeană care spune clar că toate activităţile economice din offshore trebuie intregrate. (...) Personal, întrevăd câţiva GW care să fie instalaţi în sectorul offshore românesc, în câteva perimetre cu adevărat atractive din punct de vedere al resursei de vânt. Şi trebuie măsurători şi mai ales la nivel de perimetre. Toate acestea presupun un efort al investitorilor, dar şi un efort al autorităţilor".
Acesta a mai afirmat că strategia Uniunii Europene, de decarbonare a întregii economii, care este subsumată viziunii Green Deal, este de fapt o mare viziune de dezvoltare industrială, economică şi de creştere şi în acelaşi timp reprezintă şansa României de inserare în cel mai mare joc economic al momentului.
"Planurile de decarbonare - tot ce vedeţi în industrie, în sectorul energetic, în transporturi, în clădiri - se bazează pe tranziţii şi crearea de vectori energetici care au la bază surse de energie regenerabilă. Hidrogenul verde. Sigur, discutăm şi despre hidrogenul albastru ca vector de tranziţie. Biometan, biogaz, biocombustibil - toate au la bază procese fizico-chimice bazate pe o utilizare de surse regenerabile de energie. Resursele onshore ale UE nu pot asigura acest nivel ambiţios. De aceea, acest mare accent pe offshore. (...) Noi suntem actori periferici. Este vorba despre definirea regulilor într-un nou joc economic pe care noi cu o anumită seninătate îl ignorăm. Noi discutăm ca şi cum suntem în lumea noastră, în anii 1970 - 1980, rupţi de restul lumii. Ne vedem doar de imediatul nostru. Dar riscăm să ratăm inserarea în poate cel mai mare joc economic al momentului. (...) România nu trebuie să se înregimenteze şi să fie un soldat pasiv care îşi primeşte direcţiile de dezvoltare strategice, nici vorbă de aşa ceva. Dar România are nişte resurse naturale pe care le poate valorifica", a mai spus specialistul.
Pentru România, în momentul de faţă, marea prioritate este nevoia de creare a unui cadru legislativ şi de reglementare atractiv, potrivit domnului Dudău.
• Cristina Prună, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor: "Potenţialul de producţie al României pe eolian - o treime din ţinta UE pentru 2050"
Contextul dat de planurile europene oferă o oportunitate istorică pentru demararea investiţiilor în eoliene la Marea Neagră cu cele mai bune tehnologii, este de părere Cristina Prună, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi al Comisiei pentru industrii şi servicii din Parlament.
Domnia sa a menţionat, în deschiderea unei dezbateri pe tema investiţiilor în energia eoliană offshore pe care a organizat-o: "Conform unui studiu, singurul care există în România, făcut de cei de la EPG (Energy Policy Group - n.r.), potenţialul ţării noastre în ceea ce priveşte capacitatea eoliană offshore este de 94 de GW. Asta înseamnă cam o treime din ceea ce îşi propune Uniunea Europeană prin strategia pe care a lansat-o anul trecut, privind valorificarea energiei din surse regenerabile offshore. Această strategie spune că am putea atinge o capacitate de 300 de GW până în 2050, la nivel european. Deci aproape o treime am avea potenţialul să producem în România, în Marea Neagră".
Deşi este aproape imposibil să fie instalaţi toţi cei 94 GW pe eolian estimaţi de EPG, ca studiu de caz România ar ajunge la o producţie anuală de 239 TWh, din care 54,4 TWh produşi de turbine fixate pe fundul mării. În 2019, producţia totală de energie electrică a României a fost de 59,38 TWh.
"Trebuie să punem bazele unei noi abordări referitoare la dezvoltarea de astfel de proiecte offshore în bazinul Mării Negre. Este nevoie de un cadru de reglementare prietenos care să poată să atragă investiţii aici în România şi să facă aceste proiecte posibile. Când vorbim de potenţialul offshore al României evident că trebuie să ne uităm şi la nivel european. Există în UE proiecte de peste 100 de parcuri eoliene, cu 5.000 de turbine, marea lor majoritate în Marea Nordului, în timp ce în Marea Neagră acest potenţial încă nu a fost exploatat deloc până acum, chiar dacă există semnale clare şi dezvoltarea noilor tehnologii într-un ritm destul de alert ar putea să creeze aceste oportunităţi pe care să putem să le şi valorificăm. UE pune la dispoziţie mai multe mecanisme prin care am putea să finanţăm aceste proiecte eoliene din Marea Neagră. Vorbim de Horizon Europe, de fondurile pentru inovare care stimulează mai mult progresul tehnologic în domeniu, de fondul pentru modernizare, dar şi de stimulente pentru tot ce înseamnă cartografierea potenţialelor sit-uri offshore din Marea Neagră şi evident şi finanţarea studiilor şi a potenţialelor lucrări şi construcţii transfrontaliere. Deci este clar că de oportunităţi nu ducem lipsă. Vorbeam de potenţialul care a rezultat în urma acestui studiu. Ceea ce vedem este că am avea un potenţial de energie eoliană realizabil şi cu turbine cu fundaţie fixă, dar şi cu turbine flotante. Ultima tehnologie, evident, este una care încă se mai dezvoltă, însă vestea bună este că ne putem uita mai curând la proiectele de mică adâncime bazate pe turbine fixe şi cred că dacă am avea un cadru care să permită dezvoltarea unor astfel de proiecte lucrul acesta ar putea să fie posibil chiar în câţiva ani", a spus Cristina Prună, care a adăugat că şi la nivelul autorităţilor competente a început să se vadă un interes faţă de dezvoltarea capacităţilor româneşti de producţie a energiei eoliene în Marea Neagră.
• Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica: "Durata de realizare a unui proiect eolian offshore este de circa zece ani"
Dacă un proiect eolian ar demara astăzi , atunci durata sa de realizare ar fi de circa zece ani, este de părere Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica. Acesta a menţionat: "În Europa, noi spunem că avem pentru partea de analiză şi stabilirea demersurilor o durată de circa doi ani de zile. Partea de studii de teren, de permise, acces la reţea, avize de sustenabilitate - totul durează undeva la 4 ani, în medie.
Partea de financial closing, care înseamnă şi proiectul detaliat, deciziile investiţionale şi toată partea finală de aşezare a contractorilor pentru efectuarea lucrărilor durează încă doi ani şi sigur partea de implementare ar fi undeva la doi ani de zile. Deci, dacă plecăm de astăzi, din practica internaţională, cam atât durează să ajungem la partea de proiect concret".
Badea a adăugat că este nevoie în special de convergenţă la nivel legislativ şi la nivelul autorităţilor: "Aş insista pe convergenţă pentru că aici este cea mai mare problemă pe care industria o are: alinierea legislativă din punctul de vedere al corelării diverselor acte normative. Dacă, să zicem, că cele care vin din zona sectorului energetic vin cu anumite priorităţi, la un moment dat se intră în conflict cu alte acte normative. Nu sunt corelate între ele (...) şi de aceea cred că pe ceea ce înseamnă obiective prioritare definite de guvernul român este important să participe reprezentanţi guvernamentali din toate zonele care au obiectiv promovarea unui anumit tip de investiţie. Astfel încât politicile publice să se alinieze şi să se scurteze pe cât posibil etapa de avizare. Din experienţa Hidroelectrica, cu celelalte proiecte hidro pe care le avem este din ce în ce mai greu să investim în această zonă şi se simte nevoia unor clarificări legislative şi unei corelări a diferitelor acte normative care sunt în vigoare la această oră".
• Sorin Călin Gal, director ANRM: "Intenţionăm să concesionăm pentru explorare întreg spaţiul maritim"
Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) intenţionează să dea în concesiune toate perimetrele din Marea Neagră, în acest scop fiind pregătită runda a- XII-a de licitaţie, a precizat Sorin Călin Gal, Director general al Direcţiei Generale Gestionare, Evaluare şi Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din cadrul instituţiei.
Oficialul a adăugat: "Intenţionăm să mai scoatem la concesionare încă 8 perimetre la explorare şi cu acestea întreg spaţiul maritim să fie concesionat pentru explorare, dezvoltare şi exploatare de resurse petroliere.
Potenţialul este imens. Am lansat nişte cifre în urmă cu 4-5 ani, când nimeni nu credea în aceste cifre (...). Între timp ele au fost dovedite, iar un prim proiect, al Black Sea Oil & Gas este în faza de construcţie, de dezvoltare şi în acest an vom avea primele gaze din acest proiect. Urmează ca în curând să înceapă acel proiect imens, Neptun Deep, unde Romgaz a făcut o ofertă (pentru partea din proiect a Exxon Mobil) şi sper să devină titular şi să înceapă acest proiect".
Conform reprezentantului ANRM, prin aceste proiecte vom avea gazele necesare pentru a face tranziţia propusă de Green Deal, de la combustibilii fosili la cei verzi.
• Valeriu Binig, director Enel România: "Ţara noastră are nevoie de putere instalată pe termen scurt şi mediu"
Valeriu Binig, director al departamentului Reglementări şi Antitrust la Enel România, a afirmat că România are mai degrabă nevoie de soluţii pe termen scurt şi mediu pentru capacităţi de producere de energie electrică, iar acestea sunt eolienele onshore.
Capacităţile de gaze, prin experienţa anterioară, iau în medie şase ani pentru construcţie şi punere în funcţiune.
"Privind cu pragmatism la situaţia României de astăzi, şi în calitate de furnizor şi furnizor de soluţii energetice pentru consumatorii români, suntem obligaţi să atragem atenţia asupra situaţiei adecvanţei sistemului energetic naţional şi a flexibilităţii sale şi să ne gândim cum poate consumatorul român să primească o energie verde la un cost cât mai scăzut şi cât mai repede. Să nu uităm ceea ce se întâmplă cu complexele energetice pe cărbune şi presiunea asupra capacităţii parcului de generare din România în condiţiile în care capacitatea de interconectare transfrontalieră este practic insuficientă, iar durata unor proiecte de mărire a acestor interconectări ne pune într-o anumită situaţie. Această energie offshore, pentru o ţară care este la început, reprezintă o soluţie pe termen lung. România va avea nevoie de soluţii pe termen mediu şi scurt. Deja raportul privind adecvanţa Transelectrica indică un deficit de 300 la 500 de MW care va creşte", a spus Binig.
Acesta a adăugat că atât industria eoliană offshore, cât şi industria gazieră offshore au nevoie de o infrastructură şi de o componentă locală pe care, din păcate, nu o mai avem.
Reprezentantul Enel întreabă: "S-au făcut nişte analize cu ocazia dezvoltării prospectelor pentru industria gazieră offshore. Avem scafandri de adâncime capabili să meargă la peste 60 de metri adâncime? Avem macaragii de platforme mobile? Avem sudori calificaţi? Avem medici de bord? Avem capacităţi de instruire în cazul prăbuşirii cu elicopterul în mare? Dacă se întâmplă o poluare avem capacităţi care să intervină în cele şapte ore prevăzute? Dacă se întâmplă un alt eveniment cu consecinţe catastrofice avem o structură instituţională instruită şi capabilă să acţioneze? Dacă apar mari arşi avem paturi de spital la Constanţa sau trebuie transportaţi cu ambulanţa la Bucureşti cum s-a întâmplat cu accidentul de la Năvodari? Şi multe altele. Deci este vorba de o componentă locală care trebuie să existe pentru a permite dezvoltarea acestei industrii. La un moment dat aveam o speranţă că în aşteptarea luminii verzi pentru industria gazieră offshore, poate industria eoliană offshore în dezvoltare să ceară acelaşi lucru şi atunci cele două tipuri de activităţi să creeze o masă critică. Este greu de aşteptat ca un singur operator de parc eolian de, să zicem, 100 de MW să plătească din costurile sale fixe întreaga infrastructură de litoral care ar trebui să existe". Acesta a adăugat că estimarea potenţialului este un element critic pentru investiţiile în eoliene offshore, iar cadrul de reglementare trebuie să furnizeze predictibilitate şi claritate.
Binig a notat că aducerea la ţărm a energiei eoliene ridică, de asemenea,o serie de întrebări: "Fiecare parc eolian îşi trage cablul la ţărm? Umplem marea de cablu? Fiecare va avea un punct de racord pe ţărm sau stabilim un punct în care vom pune o staţie specifică şi atunci toţi ceilalţi vor trebui să-şi calculeze modul în care se racordează ducându-se la acel punct fix? (...) În alte ţări s-a venit cu ideea ca un investitor privat să dezvolte o staţie în mijlocul mării, legată de un cablu de suficientă capacitate care să meargă până pe ţărm în punctul desemnat pentru intrarea în reţeaua de transport iar toţi ceilalţi operatori să nu mai aibă această durere de cap să se ducă fiecare cu cablul său de evacuare către ţărm la punctul fix. Operatorul privat bineînţeles va factura pentru serviciul privat pe care îl desfăşura, iar asta înseamnă că va deveni un operator de transport care poate sau nu să fie Transelectrica. Ok, am ajuns cu electricitatea pe ţărm, adică în Dobrogea. Aceasta este ca o peninsulă din punct de vedere electric. Dobrogea consumă propriu-zis 675-700 de MW. Dar acolo există deja centrala nucleară de la Cernavodă şi există miile de MW instalaţi în capacităţi eoliene onshore. Deja (...) nu se mai pot instala noi capacităţi onshore pentru că nu avem suficientă capacitate să trecem Dunărea către restul ţării, vorbind de transport. Acum ne punem problema că nu mai instalăm onshore, dar venim cu offshore. Şi aici trebuie să începem să facem nişte calcule: cât costă MWh produs onshore şi cât costă MWh offshore. Am văzut nişte prime estimări. În ceea ce priveşte viteza vântului, la 100 de metri înălţime, am auzit de şapte metri pe secundă care este comparabilă cu potenţialul onshore. Singurul lucru unde am putea vedea un avantaj este energia totală produsă anual. (...) Totuşi, diferenţa de productivitate nu este foarte clar că va compensa diferenţa de investiţie specifică în MW-ul instalat offshore. Deci sunt de făcut nişte calcule destul de complexe pentru a înţelege ce trebuie să facă România".
Acesta a mai amintit şi de presiunea timpului care acţionează asupra sistemului energetic românesc în condiţiile intrării în dificultate a sectorului de producere pe bază de cărbune.
1. Basme
(mesaj trimis de Prostu' satului în data de 09.04.2021, 00:32)
30 de ani pierduti. Mai mult de o generatie. Resursa umana, care pana la urma e cea mai importanta.... vai si-amar.
Romgaz, care sta pe un sac de bani, marcheaza un esec monumental la Iernut. Pur si simplu compania gaziera nu e-n stare sa faca o centrala pe gaz, indiferent de cati bani are pe mana. Are painea si cutitul, e domeniul ei, dar... nu poate. In Romania nu se poate. Nu stim exact de ce, dar nu se poate.
Hidroelectrica n-a facut o hidrocentrala noua de 20 sau 30 de ani (timp in care inginerii aia comunisti de altadata, care stiau cum se face treaba, ori s-au pensionat, ori au murit), da' absolut sigur e perfect competenta sa faca ferme eoliene offshore. Plus cateva statii solare orbitale (nu conteaza ca asa ceva nu exista, importante sunt studile de fezabilitate).
Nici nu stii daca sa razi sau sa plangi la asemenea aberatii.
Cumparati-va un hectar de padure matura. Nu costa chiar mult (inca) si macar sunteti siguri ca nu inghetati in case. Daca o paziti cu arma in mana, produce in mod sustenabil cca 10 metri steri de lemn pe an, ceea ce e arhisuficient pentru energia unei familii. Altfel, dormiti linistiti, ca statul roman are grija de dvs.
1.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.04.2021, 08:04)
...
1.2. Hm (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.04.2021, 15:01)
Interesant de privit asta in perspectiva listarii unei parti din Hidroelectrica pe bursa, care tot vine de ani si tot nu ajunge.
Deci Hidroelectrica e un "depreciating asset"?
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.04.2021, 08:49)
...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 09.04.2021, 11:40)
exact ce regula am incalcat de am fost cenzurat ?
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 09.04.2021, 12:18)
Exact, regula decentei de exprimare.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 09.04.2021, 13:01)
ok, am inteles, multumesc.
trebuie sa imi revizuiesc umorul - uneori fac glume mai desuchiate :) .
scuze, imi asum.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 09.04.2021, 14:01)
No problemo. Aveam incredere ca intelegi. Multumesc!.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 09.04.2021, 17:14)
pai nu, desigur ca inteleg ... ca stiu ca am un umor mai porcos , mai grobian uneori :) asa sunt eu pur si simplu :)
scuze inca o data! incerc pe viitor sa fiu atent, ca sunt in public, nu acasa la mine.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.04.2021, 10:23)
Hidroelectrica mai bine s-ar implica să construiască hidrocentrala de la Tarnița. Să lase vântul și soarele pentru companii specializate în aceste domenii.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.04.2021, 14:54)
in aceasta industrie domneste un haos "de invidiat"
cel mai expresiv in acest sens este tutorele ANRM
de multe ori imi pun intrebarea cu ce se ocupa un sef de teapa lui pentru acel salariu de peste 10000eu/luna!?
nu-l intreaba nimeni nimic, nu-l ia un pic la bastoane pentru maretele lui momente de o continuitate nedefinita de scarpinat obiectul dintre urechi si nefacut nimic! ?
cine paote sa-l tina in mana ca de ce se vede cu ochiul liber: TREBUEI SA TINA FRANA DE MANA TRASA LA MAX, SA VANDA CAT MAI MULT DIN RESURSELE NATURALE ALE TARII PE 2 LEI SI O CIUNGA samd.
Romania te iubesc!
5. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 09.04.2021, 16:43)
...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.04.2021, 16:58)
Eu sunt un "divers", nu sunt politician, nu sunt "coadă de topor", nu sunt plătit de cineva, nu cunosc pe cineva de la ziarul "Bursa", nu fac parte din vreun serviciu secret, nu sunt formator de opinie și nici "postac". Sunt doar mic acționar direct sau indirect la companiile despre care mi-am exprimat opinia. Să auzim numai de bine!
7. In domeniul eolian
(mesaj trimis de Cristian în data de 09.04.2021, 17:56)
In domeniul eolian se ascunde cu grija o chestiune de randament energetic pe care o voi expune pe scurt: ca să produci o singura turbina eoliana consumi IN PREZENT o cantitate apreciabila X de combustibil fosili, pe care trebuie mai apoi sa ii recuperezi in următorii 10 ani din bătaia vântului și abia mai apoi, în următorii 10 ani turbina va produce tot din bătaia vântului, valoare reziduală, în primii 10 ani scotandu-si doar investiția (pârleala).
Problema e că acea cantitate de combustibili fosili X arsa IN PREZENT e posibil să provoace încălzire globală în următorii 20j de ani mai mult decât reușește turbina sa recupereze din bătaia vântului.
Întotdeauna am privit chestia cu eolienele drept o afacere a celor care le produc nu a celor care produc energie cu ele, lucru valabil și pentru minarea de bitcoini și în multe alte astfel de "afaceri" de randament zero.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.04.2021, 20:09)
Cei 2 politicieni care au adus contributii la acest material au prezentat niste basme frumoase. Realitatea este mult mai trista. In ultimii 30 de ani am canibalizat capacitatiele energetice existente sub motivul ca avem
capacitati de productie dublu fata de cerere. Acum avem un deficit de capacitate care se accentuaza pe masura ce cad sau se inchid noi capacitati. Va dura 15 sau 20 de ani pentru implementarea tehnologiilor legate de hidrogenul verde sau chiar mai mult. Deocamdata suntem obligati sa inchidem complexul energetic pe carbune din Oltenia sau sa platim penalizari exorbitante care ar dubla tariful la curent atat pt consumatorii casnici cat si pt cei industriali. Mai ramane importul de curent si nu la preturi mici.
O hidrocentrala pe Jiu inceputa inainte de 1990 si care a fost terminata 2018 sta inactiva pentru ca s a descoperit ca nu are normele de mediu cele mai noi. Pe acest criteriu ar trebui inchise toate si sa ne refugiem in pesteri.....
8.1. Realitate este că... (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Cristian în data de 10.04.2021, 12:36)
Realitate este că...vorbim foarte mult de miliarde de euro și nu se întâmplă nimic, absolut nimic vizibil...numai vorbe goale, numa propaganda care sa contrabalanseze nelegiuirile neomarxismului, încălcarea gravă a drepturilor omului.