Vânzarea acţiunilor statului la Rompetrol, împotmolită la Ministerul Finanţelor?

• UPDATE 18:23 Guvernul a adoptat Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol Group

Guvernul României a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie, arată un comunicat trimis redacţiei.

Memorandumul reglementează termenii generali ai unei tranzacţii complexe între statul român şi The Rompetrol Group N.V. (TRG) detinut de grupul KazMunayGas, care este structurată pe trei componente majore:

- Un angajament de cumpărare printr-o procedură competitivă a unui pachet de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al SC Rompetrol Rafinare SA (RRC) deţinut în prezent de Ministerul Economiei prin Oficiul Participatiilor Statului Privatizarii in Industrie, la un preţ minim garantat de 200 milioane de dolari;

- Statul român îşi va menţine o participaţie nediluabilă de 18% pe o perioadă de 3 ani, iar după expirarea acestei perioade va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea acesteia.

- Constituirea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăţi pe acţiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) şi Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România.

----

• UPDATE 17:53

Statul va încasa 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 28% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), operaţiunea fiind avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului, informează Realitatea.net.

Plata va fi efectuată în baza unui memorandum încheiat în luna februarie de grupul Rompetrol cu Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

-----

• UPDATE 15:42 Ponta: KazMunaiGaz va avea un fond de investiţii de un miliard de dolari în România

Premierul Victor Ponta a afirmat că obiectivul principal al negocierilor cu Rompetrol nu a fost cel al obţinerii unei sume cât mai mari de bani, ci deblocarea unui litigiu care exista din 2003, transmite HotNews.ro.

"Avem proiectul de lege privind finalizarea negocierilor cu Rompetrol. Pot să o spun, pentru că s-a încheiat acordul şi nu se mai poate renegocia. Obiectivul principal din punctul meu de vedere nu a fost acela de a obţine o sumă cât mai mare de bani. Orice bani obţineam, ni se spunea la televizor că se putea obţine mai mult. Noi am obţinut o sumă mai mare decât preţul acţiunilor la Bursă, dar cel mai important lucru era să luăm o decizie, să deblocăm un litigiu care exista din 2003, deci de 10 ani", a precizat Ponta.

Acesta a menţionat că trebuie continuate investiţiile la rafinăria de la Navodari, urmând să fie creat un fond de investiţii de 1 miliard de dolari pe care "îl pune la dispoziţie KazMunayGaz". "Cred că este o decizie corectă", a adăugat Ponta.

Acesta consideră că dacă ar fi continuat litigiul s-ar fi închis Petromidia şi s-ar fi pierdut câteva mii de locuri de muncă.

-----

• UPDATE 13:00: Proiectul de Lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi grupul Rompetrol la data de 15 februarie 2013 şi a unor măsuri de implementare a acestuia a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de astăzi.

---

Vânzarea către KazMunayGaz (KMG) a circa 25% din acţiunile deţinute de stat la Rompetrol Rafinare pentru suma de 200 milioane de dolari s-ar fi împotmolit la Ministerul Finanţelor, susţin mai multe surse apropiate situaţiei. Ministerul ar vrea ca statul să vândă drepturile litigioase din cazul Rompetrol, şi nu o parte din acţiunile pe care le deţine.

Tranzacţia dintre statul român şi KMG, acţionarul Rompetrol Rafinare, a fost îndelung criticată de analiştii economici, fiind considerată o afacere păguboasă pentru ţara noastră.

Acum Guvernul vrea să dreagă busuiocul prin vânzarea a jumătate din cota deţinută din capitalul social al Rompetrol Rafinare, calculând că va pierde, pe moment, circa 440 milioane dolari din totalul datoriei şi sperând că-şi va recupera suma în timp, din calitatea de acţionar la fondul de investiţii pe care KMG îl va înfiinţa.

Proiectul de Lege privind tranzacţia dintre KazMunayGaz şi statul român, anunţată în luna februarie 2013, trebuie să îşi ia avizele necesare ca să intre la aprobare în Parlament, iar Ministerul Finanţelor încă nu şi-a dat avizul, mai spun sursele citate.

În proiectul de lege, agreat de OPSPI şi KazMunayGaz, tranzacţia este condiţionată de renunţarea la procesele intentate de stat împotriva Rompetrol şi de înfiinţarea unui fond de investiţii, în care statul să intre acţionar alături de KazMunayGaz, pentru proiecte pe care grupul Rompetrol le va derula în Româ-nia şi în regiune. Compania kazahă va plăti suma de 30 milioane de dolari în contul statului, pentru participarea la acest fond. În calitate de acţionar, statul va avea toate beneficiile rezultate din operaţiunile viitorului fond.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Constanţa, că s-a ajuns la un acord cu Rompetrol în privinţa creanţei datorate de companie, iar una dintre investiţiile importante ar putea fi făcută la rafinăria de la Năvodari: "S-a ajuns la un acord, care înseamna 200 de milioane dolari pentru o parte din acţiuni şi renunţarea la litigiu. Dar mai important decât cei 200 de milioane de dolari este obligaţia celor de la KazMunayGaz de a face un fond de investitii de un miliard de euro în România. Prima investiţie importantă cred că se va face tocmai în actuala rafinărie şi mai departe în terminalul de la Năvodari, de la Midia. Un miliard care se investeşte în România este un lucru foarte bun şi la fel voi face pentru toate celelalte companii, care vor să investească în România".

În anul 2003, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare Constanţa în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei (circa 600 milioane dolari), prin anularea unor obligaţiilor bugetare. Scadenţa pentru răscumpărarea obligaţiunilor a fost stabilită pentru 30 septembrie 2010. Puţin înainte de data scadenţei, Rompetrol Rafinare a plătit statului suma de 70 milioane dolari, după care Adunarea Generală a Acţionarilor Rompetrol Rafinare a decis majorarea capitalului societăţii cu 1,971 miliarde de lei. Astfel, statul a redevenit acţionar al Rompetrol Rafinare.

Ministerul Finanţelor a respins, la acea vreme, soluţia KazMunayGaz pentru stingerea datoriei Rompetrol, considerând că trebuia să primească fie toţi banii, fie numai acţiuni. Astfel, statul a dat în judecată Rompetrol şi a pierdut procesele în prima instanţă.

În urma pierderii proceselor, statul a decis, anul trecut, transferul acţiunilor primite la Rompetrol Rafinare (44% din capitalul social) de la Ministerul Finanţelor la OPSPI, recunoscând, implicit, conform multor jurişti şi avocaţi, că datoria a fost stinsă just, prin soluţia combinată (plata unei sume şi primirea acţiunilor). Procesele deschise de stat împotriva Rompetrol au fost suspendate în vederea găsirii unei soluţii amiabile.

Statul kazah nu este dispus să plăteas-că valoarea nominală a creanţei istorice la "Rompetrol", a declarat, pentru ziarul BURSA, la finele lunii februarie, Remus Vulpescu, reprezentantul statului român în Consiliul de Administraţie al Rompetrol Rafinare. Domnia sa consideră că escaladarea litigiului dintre statul român şi KazMunayGaz poate conduce la un conflict în care toată lumea pierde.

Remus Vulpescu ne-a mai spus, la vremea respectivă, că o soluţie de compromis acceptabilă de ambele părţi ar permite demararea de investiţii noi şi încasarea de către Statul Român a unor venituri bugetare în valori anuale superioare creanţei istorice iniţiale, măcar pe viitor, după câţiva ani de blocaj dăunător pentru ambele state.

Domnia sa apreciază că potenţialul de cooperare româno-kazahă, gestionat corect, poate aduce la buget, din impactul fiscal al unor investiţii noi, încă 400-500 milioane de euro (500-600 milioane USD), anual.