English
Vânzarea Bancpost către Banca Transilvania, fără creditele cu plata la zi cesionate în trecut unei entităţi olandeze, a repus pe tapet subiectul împrumuturilor scoase din ţară, chiar dacă acestea nu înregistrau întârzieri de rambursare. Clienţii care se află în această situaţie au evidenţiat o serie de nereguli descoperite în cadrul procesului de cesiune.
Unul dintre debitorii împrumutaţi la Bancpost, al cărui credit luat pe persoană juridică i-a fost cesionat în 2008 companiei EFG New Europe Funding II BV, la scurt timp după contractare, susţine că, potrivit răspunsurilor primite de la instituţiile abilitate, entitatea olandeză este "un simplu SRL".
Clientul Bancpost ne-a declarat: "Foarte multe din proprietăţile românilor pe care aceştia au hotărât să le achiziţioneze prin contractarea de credite la bănci sunt gajate, de fapt, după cesiune, unor SRL-uri străine cu capital social foarte mic, care sunt oricând supuse intervenţiei şi falimentului. Există posibilitatea ca împrumuturile să fie achitate cu bună credinţă, dar după 20-30 de ani nu vom avea garanţia că ne vom recăpăta proprietatea respectivă".
Conform domniei sale, actul de vânzare-cumpărare încheiat între bancă şi EFG New Europe Funding arată că "Bancpost a vândut doar credite fără restanţe şi că banca nu mai are niciun drept sau obligaţie decât acela de a colecta ratele, dobânzile şi comisioanele şi de a le vira la timp în conturile din Cipru". Sursa citată ne-a precizat: "În continuarea contractelor de vânzare-cumpărare creanţe este cel de administrare active, unde sunt evidenţiate conturile din Cipru în care se fac plăţile".
Clientul Bancpost a demarat acţiuni în instanţă, în anul 2015, după ce, de-a lungul anilor, dobânda creditului a fost majorată semnificativ în mod unilateral şi, în consecinţă, valoarea ratelor a crescut.
Domnia sa a întreprins mai multe acţiuni, trimiţând adrese către toate instituţiile din ţară şi străinătate competente (BNR, Parchet, ANAF, Parlament, Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Naţională a Olandei, Autoritatea Olandeză pentru Pieţe Financiare, Autoritatea Bancară Europeană, Banca Centrală Europeană etc) şi deschizând mai multe procese în instanţă.
La întrebarea legată de prevederile legale ce stau la baza înstrăinării creditului său, BNR i-a transmis: "În anul 2008, din motive asociate politicilor proprii de creditare şi de gestionare a riscului, practica băncilor comerciale era de a vinde portofolii de credite performante către instituţii nerezidente, membre ale grupurilor bancare ale instituţiilor de credit rezidente. (...) La momentul iulie 2008 nu exista nicio condiţionare şi/sau interdicţie legală în ceea ce priveşte calitatea creditului (performant/neperformant) sau persoana cesionarului (în sensul unor condiţii restrictive privind jurisdicţia în care îşi desfăşoară activitatea cesionarul sau domeniu de activitate a acestuia). (...) Anterior intrării în vigoare a prevederilor Legii 93/2009, instituţiile de credit au cesionat atât credite performante, cât şi credite neperformante, neexistând niciun impediment legal în privinţa calităţii creanţelor respective (performante/neperformante), cu excepţia condiţionării cesiunii creditelor ipotecare, instituite prin dispoziţiile art. 24 (în prezent abrogat) din Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare (n.r. Legea 190/1999 Art. 24 arată: (1) Creanţele ipotecare şi privilegiate conform art. 1737 din Codul civil (Notarea dreptului de preempţiune asupra unui imobil), care fac parte din portofoliul unei instituţii financiare autorizate prin lege, pot fi cesionate unor instituţii financiare autorizate să acţioneze pe pieţele de capital. (2) Cesiunea priveşte numai creanţele ipotecare din portofoliul deţinut, care au caractere comune cu privire la natura, originea şi riscurile lor). (...) În 2008, prevederile vechiului Cod Civil reprezentau cadrul legal ce reglementa cesiunea de creanţe, aceasta completând legislaţia specială în materie până la intrarea în vigoare a noilor dispoziţii cuprinse în Noul Cod Civil, din anul 2011".
Subliniem că vechiul Codul Civil valabil până în 2011 arată, la Art. 1393, că "cesionarul nu poate opune dreptul său la o a treia persoană decât după ce a notificat debitorului cesiunea".
Avocaţii susţin că, dacă nu există notificarea cesiunii, atunci aceasta este inopozabilă.
Bancpost nu i-a notificat pe clienţii săi înainte să le vândă creditele, deşi, conform clientului citat mai sus, se pare că, în cererea de credit, sunt scrise cu corp foarte mic următoarele: "Prin semnarea prezentei, clientul declară şi recunoaşte că a fost informat asupra faptului că drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul de credit ar putea fi/au fost transferate (în condiţiile prevederilor Codului Civil Român) către Grupul EFG Eurobank Ergasias şi subsidiarele specializate din cadrul Grupului şi, în mod special, către EFG New Europe Funding II BV, societate olandeză cu răspundere limitată, cu sediul în (...) Olanda, membră a Grupului Eurobank EFG". Juriştii spun, însă, că dacă această declaraţie nu este semnată în faţa notarului, atunci ea nu produce efecte. Întrebarea care se pune este următoarea: "Dacă banca a introdus în solicitările de credit aceste clauze, atunci ea şi-a propus să vândă creditele încă dinainte de a le acorda?"
Banca Naţională i-a mai spus clientului că autoritatea competentă să stabilească şi să verifice legalitatea cesiunii rămâne instanţa de judecată. BNR a adăugat: "În baza contractului cadru încheiat între cedentul - creditor cu titlu profesional şi societatea cesionară, ce de regulă aparţinea grupului din care făcea parte şi instituţia de credit, se stabileau condiţiile generale ale raporturilor dintre părţile contractante, operaţiunea de vânzare-cumpărare de creanţe propriu-zisă fiind realizată pentru fiecare cesiune ulterioară în parte, distinct. Ulterior acestei operaţiuni, banca îşi putea păstra calitatea de administrator al creditului, încasând comisioane pentru serviciile astfel prestate, această activitate fiind permisă instituţiilor de credit, în temeiul art. 20, alin 1 lit. a din Ordonanţa de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. (...) Autoritatea competentă să stabilească şi să verifice legalitatea cesiunii, inclusiv a aspectelor ce vizează subrogarea cesionarei în drepturile cedentei, prin raportare la cadrul legal în vigoare la acel moment a tuturor acţiunilor/operaţiunilor derivând din această cesiune, rămâne instanţa de judecată".
• Client Bancpost: "EFG New Funding II BV nu este înregistrată ca societate financiară, aşa cum presupune Legea creditului ipotecar"
Deşi Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare presupune că entităţile ce preiau credite ipotecare trebuie să fie instituţii financiare autorizate care să acţioneze pe pieţele de capital, se pare că EFG New Funding II BV nu este înregistrată ca societate financiară, după cum ne-a spus clientul Bancpost.
Menţionăm că, potrivit unei decizii a Tribunalului Bucureşti, "în cuprinsul contractului, părţile acestuia au stabilit care este destinaţia creditului acordat, respectiv realizarea de investiţii imobiliare, astfel dă acesta este supus dispoziţiilor Legii 190/1990, în speţă aflându-ne în prezenţa unui contract de credit ipotecar".
Afirmaţia debitorului se bazează pe răspunsurile pe care le-a primit de la entităţile avizate să licenţieze astfel de societăţi.
Astfel, Banca Naţională a României i-a transmis clientului: "Entitatea indicată nu se încadrează în niciuna dintre categoriile instituţionale autorizate/reglementate/supravegheate prudenţial de BNR şi, implicit, nu se regăseşte înscrisă în registrele deschise la Banca Naţională a României, context în care activitatea desfăşurată de acestea nu se supune legislaţiei administratre de banca centrală, conform competenţelor încredinţate de legiuitor".
La rândul său, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a menţionat:"SC EFG New Funding II BV nu este autorizată să presteze servicii şi activităţi de investiţii, precum şi servicii conexe prevăzute în Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare".
Şi Autoritatea olandeză pentru pieţe financiare (AFM) i-a spus clientului că EFG New Funding Europe nu are licenţă de la ea.
Împrumutatul în franci elveţieni (CHF) susţine că s-a deplasat la adresa din Olanda indicată în actele de vânzare-cumpărare şi că a fost surprins să nu găsească niciun sediu social la respectiva adresă.
În acest context, Tribunalul Bucureşti a decis că cesiunea nu este opozabilă părţilor: "Având în vedere lipsa dovezii în sensul că EFG New Europe Funding II BV (n.r. care, în 2012, şi-a schimbat numele în ERB New Europe Funding II BV) este autorizată de legile speciale româneşti să efectueze aceleaşi activităţi ca cedentul, se pune problema valabilităţii contractului de cesiune. Instanţa a constatat neopozabilitatea cesiunii creanţei născute din contractul de credit (...), încheiat între reclamantă şi Bancpost. Se constată că toate capetele de cerere formulate de reclamată privesc, în esenţă, această neopozabilitate (inexistenţa drepturilor EFG New Europe Founding II BV)".
În aceste condiţii, ipoteca este în continuare în favoarea Bancpost, Autoritatea Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) respingând cererea privind înscrierea cesiunii de creanţă.
Printre altele, clientul ne-a mai spus că împrumutul său i-a fost cesionat integral, la întreaga valoare de acordare, nu doar suma rămasă de plată din credit.
Bancpost nu a răspuns solicitării noastre pe subiect, până la închiderea ediţiei.
• Cuculis: "Societăţile care au preluat credite încasează dobânzile în mod ilegal"
Entităţile care au preluat credite de la băncile noastre şi nu sunt înregistrate ca societăţi financiare încasează dobânzile în mod ilegal, este de părere avocatul Adrian Cuculis, care ne-a transmis: "Având în vedere că instituţiile către care băncile din ţara noastră şi-au exportat creditele nu aveau calitatea de instituţie bancară, dobânzile încasate de către acestea au fost încasate în mod ilegal. De ce nu este legal ca atunci când creditul este exportat către orice altă instituţie în afară de o bancă sau IFN, aceasta să încaseze dobânzile bancare din contract? Acest lucru derivă dintr-o serie de aspecte ce doar coroborate duc către concluzia de mai sus, după cum urmează:
În primul rând, care este condiţia esenţială, pentru ca o anumită persoană juridică să poată funcţiona în legalitate din punctul de vedere al legii bancare?
OUG 99/2006, ce reglementează activitatea bancară în România, la Art. 5. (1) interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, într-o activitate de emitere de monedă electronică, ori într-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora.
Legea 312, în baza căreia funcţionează BNR, arată, la Art. 25 (1): Banca Naţională a României are competenţa exclusivă de autorizare a instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, Legea cămătăriei 216/2011 Art. 3, spune că (1) darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi (2) sumele de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă.
Aşadar, un simplu SRL,SA,SCSA,SCA sau orice altă formă de organizare ce nu este conformă legilor în vigoare, autorizată de către BNR, nu poate funcţiona legal şi nu poate încasa dobânzi bancare".
Adrian Cuculis a făcut mai multe plângeri la DNA, în urmă cu câţiva ani, pe această speţă, unele dintre ele fiind respinse, iar altele ajungând la prim-procurorul de caz.
În vara anului trecut, BNR susţinea că verificarea cesiunii creditelor îi revine Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
Răspunzând unor întrebări transmise de ziarul BURSA pe marginea legislaţiei privitoare la cesiunea creditelor fără restanţe, reprezentanţii Băncii Centrale ne-au precizat: "Potrivit cadrului normativ actual, aspectele privind cesiunea creanţelor rezultate din contractele de credite pentru consumatori sunt reglementate de Ordonanţa de Urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Din punct de vedere legal, o interdicţie expresă în ceea ce priveşte vânzarea anumitor categorii de creanţe izvorâte din contractele de credit a fost consacrată doar începând cu anul 2009, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, act normativ care, la art. 2 alin. 3, a limitat posibilitatea achiziţionării portofoliilor de credite performante numai la entităţile care pot desfăşura activitate de creditare cu titlu profesional. Textul a fost abrogat în data de 30.06.2016, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016".
OUG 52/2016 subliniază, la Capitolul X (Cesiunea): "Art. 58 (2) Contractele de credit reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă şi creanţele rezultate din acestea pot fi cesionate numai către creditori, astfel cum sunt definiţi la art. 3 pct. 2, alţii decât creditorii nonfinanciari". Aceeaşi Ordonanţă arată, la articolul 3, alineatul 2: "creditor - persoana juridică, inclusiv sucursala instituţiei de credit şi a instituţiei financiare din străinătate, care acordă credite (...) pe teritoriul României (...)".
Totodată, la articolul 59 (2) din acelaşi text de lege se menţionează că cesionarul contractului de credit, respectiv cesionarul creanţei, este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii şi pentru a răspunde contravenţional şi/sau, după caz, penal, în faţa autorităţilor publice.
Legea interzice, la articolul 60, cesionarea contractului de credit şi a accesoriilor, precum şi a creanţei către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, ne-a spus, în anul 2015, că împrumuturile care nu prezintă întârzieri la plată nu pot fi vândute.
În luna aprilie 2015, reprezentanţii Băncii Naţionale ne-au spus că, în matreria cesionării creanţelor, Codul Civil instituie principiile generale.
Codul Civil prevede, la Art. 1396, că vinderea sau cesiunea unei creanţe cuprinde accesoriile creanţei, precum cauţiunea, privilegiul şi ipoteca.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 00:05)
E interesant ca fara-delegile din sist.bancar romanesc vor umple tomuri intregi , iar diicot nu are niciun dosar. Rusine.!!!
1.1. in Olanda nu exista SRL ci BV (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 23.01.2018, 00:56)
Problema nu este faptul ca e voie sau Nu. Important este faptul ca nestiind ce activitate desfasoara firma cu raspundere limitata olandeza, in cazul unor fapte care contravin cerintelor anti money laundering, proxenetism, sprijinul unor organizatii legally banned sumele virate pot fi confiscate si cerut din nou die banca pe motiv ca debitorii nu au verificat cine este beneficiariul economic si nu cel juridic. O astfel de inadvertenta a dus la colapsul sistemul financiar islandez. Desi ECB publica renumite lucrari pe aceasta tematica nu par a fi solicitate de membrii Comisia de supraveghere prudentiala mioritic...
1.2. glumiti? (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 01:08)
Cum sa fie cerute inapoi de banca? Doar ea a incheiat contractul de cesiune si a efectuat si tranzactiile...
1.3. cititul doare (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 01:10)
Cine sa citeasca? Acolo se preocupa doar de bankingul islamic :)))
1.4. Bancile au actionari nu sfinti (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de The Brute în data de 23.01.2018, 02:05)
Caz tipic.Banca Flamanda SA are 10.000 credite pe care lê externalizeaza si ulterior nu functioneaza decat ca agent de plata. Firma Flamanda BV inmatriculata in Ölanda este implicata intr-o tranzactiilor care a fost evaluata ca fiind contrara sanctiunilor economics impuse unui Stat tert. Din acest motiv toate conturile aferent firmei olandeze sunt iinghetate si ulterior confiscate. Intre timp Banca Flamanda SA este vanduta unui investitor institutional . Acesta van revendica intreaga suma die la debitorul de buna credinta deoarece acesta nu si-a luat masurile de precautie necesara pentru a fi in afara unui circuit financiar clandestin si ilegal. Vedeti cazul islandez Kaupthing. Intotdeauna trebuie sa stiti ce faceti cu banii dvs.
1.5. sa va spun un secret (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 02:25)
Ca tot nu ne aude nimeni, va spun ca cele trei institutii de credit si-au vandut portofoliile prin contracte care respecta legea romana. Care lege este pe alocuri neindestulatoare si voit ambigua.
Vedem ce o sa iasa din toata mascarada asta.
Desi nu pare, OTP Bank este pe faras. O sa se vada in curand cand cesionarea creditelor sale o sa fie declarate ilegale dim punct de vedere bancar. Astfel, cesionarea o sa fie una simpla, supusa doar prevederilor codului civil, fara drept de a solicita din partea debitorilor decat a ratei propriu zise. Dobanda devine astfel ZERO. Nu se mai pot solicta comisioane. Creditele nu vor mai fi purtatoare de titlu ipotecar. Prevedrile cerintelor din art. 126 si urmatoarele din OUG99/2006 vor conduce catre restituirea tuturor sumelor incasate peste valoarea valutei la data creditului.
Basca, nemaifiind credite bancare, valoarea de rambusare o reprezinta valoarea cu care au fost achizitionate de catre cesionar de la cedent.
Pe scurt, asa c circula o vorba a anilor '90, au facut o afacere bulgareasca.
V-ati cumparat porumb pentru floricele si cateva zeci de butoaie de bere? Ca vin vremuri interesante....
1.6. Daca ar fi adevarat... (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 09:46)
Chestiunea este in felul urmator: Eu am credit la Bancpost si platesc rata la Bancpost. Pe chitanta mea scrie ca banii au fost incasati de Bancpost. In consecinta tot ce se scrie pe aici este gargara. Persoanele frustate incearca sa gaseasca orice pentru a nu da banii inapoi. Notificarea nu inseamna ca au nevoie de acordul lor. Pentru banca un credit acordat reprezinta o creanta si poata sa faca ce vrea cu ea, indiferent daca tie iti convine sau nu. In afara de aceasta nu este rolul tau sa verifici daca daca entitatea care preai portofoliul de credite are implementate politici sau proceduri impotriva spalarii banilor. Treaba ta este sa iti platesti creditul pe care l-ai luat sa iti cumperi ce ai avut nevoie.
1.7. zi zau cu limba scoasa :) (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 10:07)
Tu esti angajat de top la Bancpost si nu cunosti legea? Fratelo, vezi ca BNR se poate opune serviciului direct in cateva cazuri.
Ce, te-au pus sefii inspaimantati sa induci in oroare? Sau voi v-ati nascut gata indoctrimati ???
Invatati, invatati, invatati ! a fost indemnul balbaitului Lenin.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 12:44)
ce magarie. asa mi-a zis si CEB cand mi-a cesionat creditul in olanda, o alta magarie, pentru care cred ca v-ati pus de acord sa o repetati. sunt multe schelete in dulapurile bancilor si BNR acopera aceste cadavre imputite precum pisica care isi ingroapa rahatul. doar ca mirosul e prea puternic si debitorii si presa merg dupa el
1.9. Prostii mor de grija altuia (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 14:32)
Care este problema ta ca Bancpost si-a vandut creanta?????? Tot acei bani trebuie sa ii dai inapoi. Nu trebuie sa dai mai multi sau mai putini. Deocamdata Bancpost nu este o companie radiata, astfel incat tu iti platesti in continure rata la ei. De ce te doare pe tine capul unde ajung acei bani nu inteleg. Intr-o zi o sa ziceti ca nu va mai platit ratele ca din profit si-a cumparat banca imprimanta noua. Sunteti patetici. NU MAI LUATI CREDITE DACA NU LE PUTETI PLATI.
1.10. ce dragut esti tu :))) (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 15:34)
Mai draga, nu-i niciun bai ca Bancpost sau alta institutie bancara si-a vandut portofoliile. Ceea ce vad ca nu intelegi (si imi este teama ca-mi pierd timpul cu cei de teapa ta, degeaba) este ca, daca cesionarul NU ESTE AUTORIZAT SA ISI DESFASOARE ACTIVITATEA BANCARA IN ROMANIA (de catre BNR), atunci acea tranzactie NU ESTE O TRANZACTIE BANCARA. Chiar daca nu-ti convine, LEGEA ASA PREVEDE!
Dar pentru voi nu conteaza ce spune legea, chiar credeti ca va merge la nesfarsit.
Auzi, nu pe toti va cheama Dragnea!
Galma :)))
Citeste mai legea si apoi sa vorbesti, ca nu a omorat pe nimeni cititul/invatatul/informatul corect.
Aaa, scuze, nu esti o galma, esti chiar o loaza!
1.11. te doare mintea (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 15:47)
pai daca au incalcat vreo lege, du-te si fa plangere ISTETULE, Nu iti mai pierde timpul cu mine. Si chiar daca au incalcat vreo lege nu are nicio legatura cu articolul. Articolul este despre niste ofticati care au luat bani de la banca si ar face orice numai ca sa nu ii dea inapoi. Cica scrie cu caractere mici.... DE CE A SEMNAT DACA SCRIE CU CARACTERE MICI????
1.12. daca era corect (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 15:54)
Pai daca acest articol era realizat cu intentii bune, trebuia facuta o investigatie si afisate toate bancile care si-au vandut portofoliile de credite. In alt caz acest articol este partinitor si lipsit de etica.
1.13. partinitor esti tu (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 17:11)
Pentru ca se pare ca nu sti sa citesti. Cel putin in limba romana. Paradoxal, doar postezi, probabil dupa ce ai folosit un serviciu online de traducere.
Decat Cuculis iti povesteste in articol cum sta treaba cu reclamatia. Nu ai citit, nu?
Partinitor este si faptul ca iti citeaza legislatia.
Etica se manifesta prin faptul ca bancile, Bancpost in acest caz, pot sa-si exprime opinia tot aici. Poate reusesti sa descifrezi ce iti transmite randul anterior spuselor lui Cuculis.
Pe langa faptul ca esti o persoana abuziva din fire, fara logica, se pare ca esti si analfabet functional.
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 17:50)
corect!
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 17:51)
corect!!
1.16. Cesionat catre KRUK (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Pagubit în data de 25.01.2018, 10:48)
Pe bune ? Exista niste reglementari care nu sunt respectate. Daca scrie ca trebuie sa fi notificat, pai asa trebuie sa se intample. Esti angajat (a) al vreunei banci ?
1.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Pagubit în data de 25.01.2018, 10:51)
Chiar nu intelegi. Si daca apare vreo HG sau OUG prin care se elimina niste comisioane, asta nu inseamna ca si rata trebuie sa scada ? Cum adica "Nu trebuie sa dai mai multi sau mai putini" ?
1.18. Rata o plătesc la Bancpost in contul ERB (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Victoria în data de 23.03.2018, 08:51)
După ce am plătit creditul cine radiază ipoteca, in conditiile in care Bancpost a cesionat creditul fără să înscrie ipoteca in favoarea ERB?
Deci ERB e creditor chirografar nu ipotecar, iar Bancpost va zbura in curând spre țările calde.
Situația este extrem de gravă!
1.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de cris în data de 05.08.2018, 12:33)
esti angajat bancpost? mesajele anonimilor nu se iau in considerare.si pana la urma, se pare ca tu mori de grija bancpostului.
2. cand minciuna are picioare scurte
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 01:05)
Articolul 5 din Ordonanta de Urgenta 99/2006 interzice practicarea de activitati bamcare de catre persoane fizice si juridice neautorizate.
Creditul si administrarea acestuia reprezinta o activitate bancara. In consecinta, de la 1 ianuarie 2007, oricine dorea sa administreze credite bancare, performante sau nu, trebuia sa fie autorizat de BNR prin cele doua modalitati prevazute de OUG.
Bancpost, OTP Bank si Credit Europe Ipotecar IFN S.A. se gasesc in aceasta situatie. Sunt cele mai agresive institutii de credit si sunt cele care au generat cele mai multe executari silite raportat la numarul de credite in franci elvetieni acordate.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Iajaj în data de 24.08.2019, 03:07)
Corect!
3. nu inteleg deranjul
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 09:09)
ai semnat cu Bancpost, ai rate pe x ani conform formulei de calcul pentru care ai semnat. Bancpost vinde contractul unei alte entitati financiare. ratele vor fi la fel indiferent ca Bancpost e cel care colecteaza sau altcineva. care e nemultumirea? unde e problema pentru debitori?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 09:45)
Nu e nicio problemă pentru debitori.
Băncile, sub supravegherea BNR, fac evaziune fiscală și atâta tot.
3.2. daca este institutie financiara ... ? (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 10:17)
Pai daca este institutie financiara atunci este autorizata de ASF. Si lucreaza cu instrumente financiare. Care instrumente financiare seamana cu instrumentele bancare dar sunt alta mancare de peste...
Ce va induce pe voi in eroare este faptul ca o institutie bancara lucreaza si cu instrumente financiare. Deocamdata un credit este un credit si atat. Iar cand te joci de-a creditarea trebuie sa fi autorizat de BNR, ca nu esti la groapa de nisip sa-ti scoti socoteala in public. :)))
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 17:55)
ce treaba aveti voi unde se duc banii? Banii bancii nici macar nu sunt ai bancii ei sunt ai actionarilor, ai bancilor centrale si celor care mai imprumita banca...ce lugatura are unde ajung banii? Tu respecti graficul de rambursare si gata!
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2018, 01:31)
Ce mai, iti raman si tie firmitiri de te prefaci ca nu intelegi?
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de E la mintea cocosului în data de 24.03.2018, 01:32)
Pai deranjul este ca dupa 30 de ani de platit rate te trezesti ca nu poți ridica ipoteca. Ai fost furat, pe scurt. Cam asta ar fi nemulțumirea. Sau deranjul.
4. externalizarea profitului
(mesaj trimis de wlad în data de 23.01.2018, 09:57)
operatiunea se numeste externalizarea profitului, se practica la toate firmele care au capital strain, vind catre alte firme din grup produsele la sub pret sau cumpara, factureaza servicii de care nu au nevoie..........etc. in schimb statul specializeaza functionari anaf cum sa-i impuna lui Ghita de la stana, CAS pentru brinza vinduta
4.1. the banditen nu stie carte dar e sef la MF (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 10:25)
In perioada "externaluzarii" exportatorul avea obligatia intocimirii Dosarului Preturilor de Transfer. In mod paradoxal insa, nu avea obligatia prezentarii acestuia la organul fiscal, banditului Misa, director la Mari Contribuabili, netrecandu-i prin minte, in perioada Terente, sa cotrobaie in arhivele bancilor dupa aceste documente.
Sunt tare curios ce o sa scrie in teza de doctorat.
5. Gata gogosica
(mesaj trimis de Țeapa greceasca în data de 23.01.2018, 11:12)
Si-a luat-o BTu' de la greci....
Le-au vandut bulele si gunoaiele din portofoliu....sa se umfle-n in pene
6. fără titlu
(mesaj trimis de Chromax în data de 23.01.2018, 11:54)
Dar rezervele aferente creditelor acordate? Portofoliu vandut, scad rezervele, dar incasezi la sfarsit in alta entitate. Sau mai bine zis financial engineering.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 12:07)
Rusine BNR!
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 13:14)
BNR, ca BNR, dar TRAIASCA UNIUNEA EUROPEANA!!! URAAAA!!!
8.1. UE si-a facut treaba (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2018, 14:15)
Cred ca nici nu ai auzit de directivele care reglementeaza la nivelul uniunii sectorul bancar.
Cea care nu si-a facut treaba este Comisia Europeana. Desigur si BCE, cea mai samavolnica institutie pe care a putut-o genera aceasta uniune. Ca peste tot, supereducatii nu dau socoteala needucatilor, marturie fiind interzicerea auditarii activitatii BCE.
Poate ca ti-ai cautat drepturile de membru suveran al UE ? Ca nu inteleg de ce dai in UE degeaba. Vinovatii de situatia din Romania sunt romanii. Noi ne-am luat angajamente si noi nu le respectam !!!
9. Nu-mi vine sa cred !
(mesaj trimis de Fara credit chf în data de 23.01.2018, 19:16)
Bnr omul poate sa nu plateasca pana instanta hotaraste ceva?
Este firma fantoma?
Astept amanunte de la client in Bursa.