Variaţiuni ne-constituţionale

Recent, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale trei prevederi ale legii electorale asumate de Guvern. Reacţia perdanţilor a fost senină. Spre deosebire de actualul Preşedinte, care a fost suspendat pentru că ar fi încălcat acelaşi text, ei nu dau seamă nimănui. Sunt doar câteva mici detalii "tehnice" de schimbat, au afirmat cei doi naşi publici ai proiectului, d-nii Bogdan Olteanu şi Cristian Pârvules-cu. După ce dispare celebra "lis-tă de pe perete", au susţinut domniile lor, totul va fi OK. În realitate, problemele abia acum încep.

D-l Pârvulescu a afirmat, în repetate rânduri, că "sistemul german e sistemul pe care se fondează sistemul nostru" (interviu în Monitorul de Botoşani, 8 Dec. 2007). Prins cu mâţa în sac - sistemul german are liste "la vedere" şi două voturi separate - dl. Pârvulescu afirmă acum că ar fi vorba de un sistem "din Germania", mai precis din landurile Bavaria şi Baden Wurttemberg. Că nu este sistemul din Bavaria, orice cititor poate verifica la adresa Biroului de Statistică din Bavaria (Bayeris-ches Landesamt für Statistik), de unde se pot descărca buletine de vot (Stimmezettel) de la ultimele alegeri, din 2003, unde se văd, în toată splendoarea lor, listele de partid. Singurul dintre cele 16 landuri care are un sistem foarte asemănător cu acela din proiectul APD este, într-adevăr, Baden Wurttemberg. Aici avem un vot unic, dar înregistrat de două ori, o dată în dreptul candidatului şi a doua oară în dreptul partidului.

Pentru cei cu un stomac capabil să digere 25 de pagini de consideraţii sociometrice, sugerez articolul lui M. Trefs, Voter Confusion in German Federal Elections: the Baden Wurttemberg electoral system as a possible alternative (din German Politics, 12:2003). Pentru noi ceilalţi, însă, lucrurile sunt mult mai simple. Legea asumată de Guvern este în continuare neconstituţională şi incoerentă. Iată de ce.

Conform legii, teritoriul se împarte într-un număr de colegii egal cu jumătate din numărul parlamentarilor. Jumătate sunt aleşi direct, iar jumătate sunt aleşi "în compensare", dintre cei mai bine plasaţi, pentru ca scorul politic al partidelor să se traducă în aceeaşi proporţie de mandate în Legis-lativ. Din fiecare colegiu de 144.000 de alegători, aşadar, ar pleca, în medie, doi parlamentari. Câştigătorul plus cel mai bine plasat candidat al unui alt partid.

Ar fi bine să fie aşa. Din păcate, cerinţele aritmeticii rezultă într-o distribuţie foarte diferită. Pentru a înţelege de ce acest lucru e important, haideţi să ne uităm pe rezultatele alegerilor din 2006 pentru Adunarea Legislativă (Landtag) din Baden Wurttemberg.

Cei 139 de deputaţi ai Adunării unicamerale sunt aleşi în 70 de colegii. Aşadar, practic 2 per colegiu. Dar asta e doar media aritmetică. Distribuţia reală e foarte diferită. Peste o treime din colegii nu au ales decât un candidat, iar altele au ales şi până la 4 candidaţi.

De ce această distribuţie curioasă? E vorba de mărimea colegiului, dar şi de următorul fenomen: scorurile naţionale ale partidelor trebuie puse de acord cu distribuţia opţiunilor de vot locale. Aşa se face că din unele colegii, în mod necesar, vor pleca doi candidaţi, din altele trei sau patru, în vreme ce din altele doar unul. Acest lucru se petrece şi în sistemul propus de Asociaţia Pro-Democraţia. Algoritmul de distribuţie al locurilor e foarte complicat şi se găseşte, în legea Guvernului, la capitolul IX. În acest text, e drept, e vorba şi despre acum neconstituţionalele "liste naţionale", dar fără ele, sistemul APD ar funcţiona ca acela din Baden Wurttemberg.

Dar, indiferent de versiune, schema are o caracteristică ce o face, în România, atât ilegală, cât şi neconstituţională. În listele de deputaţi de la ultimele alegeri din landul german, vedem că în colegiul 56 Konstanz au fost aleşi doi deputaţi, unul de la CDU (19.000 de voturi) şi unul de la verzi (cu 9.000 de voturi). În colegiul 54 Villingen-Schwenningen este ales un singur deputat, de la CDU (cu 29.000 de voturi). Cele două colegii electorale sunt practic egale. Ce a produs repartizarea diferită a mandatelor? Redistribuirea voturilor între colegii. În Villingen-Schwenningen, SPD nu a luat nici un mandat, deşi a avut mai multe voturi decât Verzii din Konstanz, care au luat unul.

Ce înseamnă asta? Că norma de reprezentare devine diferită în cele două colegii. Ceea ce e ilegal, la noi, pentru că art. 62 din Constituţie stabileşte că norma de reprezentare e fixă şi precizează că votul cetăţenilor este "egal". Datorită redistribuirii se poate ajunge, spre exemplu, ca un colegiu electoral din Făurei să trimită un singur deputat, în vreme ce un colegiu din Rădăuţi, de aceeaşi mărime, să fie reprezentat de trei deputaţi.

Să vă mai spun că, în Baden Wurttemberg, din 1952 încoace a câştigat alegerile un singur partid (CDU) şi suntem lămuriţi. Iar când se va lămuri şi Curtea Constituţională, atunci se va pune capăt, în sfârşit, comediei "uninominalului- mixt-proporţional".