VIDEOCONFERINŢA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DAN HURDUC, PREŞEDINTELE CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI: "Până când guvernul nu consideră că irigaţiile sunt importante nu putem face mare lucru"

Până când guvernul nu consideră că irigaţiile sunt importante nu se poate face mare lucru în agricultură în ceea ce priveşte stabilitatea producţiilor agricole, a afirmat Dan Hurduc, preşedintele Clubului Fermierilor Români. Potrivit acestuia, pe termen scurt nu există fonduri destinate irigaţiilor, fiind necesară o strategie şi o armonizare a legilor de mediu şi agricultură.

Hurduc a afirmat: "Pe termen scurt nu există fonduri destinate irigaţiilor. Fondurile care sunt la Ministerul Agriculturii sunt destinate doar reparării unor mici active din zona irigaţiilor. Pe termen scurt ar trebui să coalizăm şi să facem consensul pe armonizarea actelor normative între diferite ministere şi să ne convingem că la nivelul primului ministru şi ministrului agriculturii există o conştientizare că agricultura este importantă şi că irigaţiile pot asigura o stabilitate a producţiilor (agricole).

Până când primul ministru nu consideră că irigaţiile sunt importante şi nu are o strategie în programul de guvernare şi nu are o strategie prin care să încercăm să alocăm (fonduri) pe termen lung, să facem un program naţional de irigaţii, nu putem face multe lucruri. De ce: acum putem să ne aşezăm toţi la masă, să armonizăm legislaţia, să facem o strategie naţională de irigaţii în care toţi - şi Ministerul Mediului pentru că el este cel care transpune următoarele reglementări europene în legislaţia românească sau în agricultura românească - ar trebui să privească integrat şi agricultura, nu numai apa ca un potenţial de inundaţii ci şi apa ca o resursă şi noi Clubul Fermierilor am avut o discuţie cu Ministerul Mediului împreună cu conducerea Ministerului Agriculturii în care ministrul Mediului a înţeles şi noi am continuat în acest cadru să ducem mai departe această strategie. Pe termen scurt putem să facem strategia să funcţioneze şi în baza ei să pornească, să demareze programul naţional de irigaţii, acum neexistând fonduri pentru irigaţie. Pe tranziţie nu avem fonduri pentru infrastructura primară de irigaţii, ci doar pe infrastructura secundară, dar pe noi ne interesează în prima faza infrastructura primară şi fondurile ar trebui alocate aici şi pentru programul de irigaţii locale. Sunt zone în ferme în care s-ar putea iriga din local, din anumite acumulări, dar acestea sunt foarte strâns reglementate de către mediu şi de aceea trebuie armonizată legislaţia de mediu cu legislaţia agricolă şi în funcţie de acest lucru să demarăm. Eu chiar cred această strategie poate fi obţinută atâta timp cât factorii politici sunt conştienţi de necesitatea acestui demers".

Reprezentantul Clubului Fermierilor Români a mai arătat că irigaţiile nu au fost cuprinse în PNRR în condiţiile în care au existat multe discuţii de la începutul anului cu referire la faptul că ele sunt considerate a fi nu suficient de verzi de către Comisia Europeană. Acesta a detaliat şi situaţia producţiei agricole din 2020 şi 2021, dar şi stabilitatea producţiei în anii următori care asigură de altfel securitatea alimentară a României.

"Comisia Europeană consideră că irigaţiile nu pot fi introduse şi nu pot fi bugetate prin PNRR sau prin planul naţional strategic, dar noi fermierii putem spune că apa face diferenţa în agricultură. Fără apă nu putem avea o stabilitate a producţiilor. Chiar dacă UE consideră că irigaţiile nu sunt suficient de verzi şi nu pot fi susţinute dintr-un buget european, noi considerăm că fără irigaţii nu putem avea o stabilitate a producţiilor. De asemenea, am văzut în anul 2020 o secetă cruntă în care nivelul producţiilor au scăzut (cu) până la 40%, dar ca un total al producţiilor agricole s-au produs 20 de milioane de tone, anul acesta, 2021, a fost un an cu precipitaţii mai bune şi repartizate uniform şi estimăm să ajungem la 33 de milioane de tone. Vedem un ecart semnificativ de aproape 15 milioane de tone. În contextul în care noi am avea o stabilitate a producţiilor şi am putea să avem până în 3 milioane de teren agricol irigat prin programul naţional de irigaţii - şi s-ar putea iriga ca potenţial până la 7-8 de milioane de hectare de teren prin programele de irigaţii locale - noi considerăm că elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de gestiune integrată a apei în agricultură va asigura cadrul pentru programul multianual de investiţii în vederea modernizării sistemului naţional de irigaţii şi susţinerea programelor care vizează proiectele locale de irigaţii. Realizarea şi implementarea acestor strategii integrate a apei pentru agricultură reprezintă singura cale prin care să armonizăm măsurile de asigurare a funcţionării şi extinderii infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi cu respectarea prevederilor de mediu privind agricultura", a explicat Dan Hurduc.

Acesta a adăugat că această strategie naţională de irigaţii poate integra toate proiectele aflate în diferite stadii şi poate asigura un cadru de convergenţă, coerenţă şi echilibru între între nevoia de securitate alimentară a României şi realizarea obiectivelor necesară de climă şi mediu.

"Dacă nu avem această strategie şi sub umbrela acestei strategii să avem un program naţional de irigaţii şi în baza acestuia să se realizeze bugetări multianuale din diferite surse - surse europene, surse naţionale, dintr-un parteneriat public-privat - pe termen lung România nu poate avea o stabilitate a producţiilor", a arătat Hurduc.

Preşedintele Clubului Fermierilor Români a mai afirmat că dacă nu se investeşte acum în irigaţii ne vom trezi peste 20-25 de ani că vom avea probleme cu securitatea alimentară: "Noi ştim că sumele prin care s-ar realiza acest program naţional de irigaţii sunt foarte mari, dar dacă noi nu-l începem, nu-l bugetăm şi nu continuăm în fiecare an... să ajungem după estimările noastre în 15-20 de ani să avem un program naţional de irigaţii la nivelul de aproximativ 3 milioane de hectare de teren, o să ne trezim peste 20-25 de ani, când alimentele o să conteze foarte mult, că nu am investit şi nu putem fi un jucător şi nu putem avea o stabilitate a producţiilor. Anul acesta a fost un an bun, dar poate în anii următori o să avem ani cu secetă în care producţiile să fie diminuate drastic".

Dan Hurduc a mai arătat că aplicarea noilor reglementări de mediu va face ca producţiile europene să scadă cu până la 18% şi la nivel mondial producţiile să scădă cu până la 12%.

"Noi considerăm, Clubul Fermierilor Români, că doar această strategie integrată de gestiune a resurselor de apă şi sol, pe termen lung şi cu bugetări multianuale, poate face ca România să fie într-o stabilitate a producţiilor la nivel de 30-35 de milioane (de tone) în fiecare an. Deci România, cu un program de irigaţii, poate produce maxim 50 de milioane de tone şi stabilitatea ar fi în jurul a 30 de milioane de tone", a arătat Hurduc.

Pentru bugetarea acestui sistem de irigaţii din fonduri naţionale este nevoie de un consens naţional, a mai spus acesta.

"Noi am propus la nivelul Ministerului Agriculturii să creăm o iniţiativă în care să se formeze un consiliu interministerial în care să se adopte această strategie şi în cursul adoptării acestei strategii să reuşim să armonizăm cadrul legislativ pentru că sunt situaţii în care, între Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanţelor Publice sunt acte normative care ar trebui armonizate. (...) Prin crearea acestui consiliu interministerial considerăm că este foarte important să ne punem la masă, toate instituţiile care au grijă de aceste domenii, să putem să continuăm cu această strategie şi după ce avem această strategie să avem programul naţional de irigaţii. Fără acest program naţional de irigaţii şi fără conştientizarea factorilor responsabili din toate zonele - din zona guvernamentală, a fermierilor, a societăţii civile - nu putem să spunem că vom avea pe viitor o siguranţă şi o securitate alimentară. O să vedem că prin scăderea producţiilor o să ajungem la creşterea preţurilor, deja anunţată şi evidentă în acest an, o să ajungem în situaţii în care mai puţină lume să aibă acces la alimente. Este un lucru grav şi noi trebuie să ne pregătim. România trebuie să se pregătească pentru următorii 20-30 de ani", a mai precizat Dan Hurduc.