VIDEOCONFERINŢA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / SEPTIMIU STOICA, PREŞEDINTELE AGA AL BURSEI ROMÂNE DE MĂRFURI: "De ani de zile batem pasul pe loc cu piaţa lemnului şi piaţa produselor cerealiere"

De ani de zile se bate pasul pe loc cu piaţa lemnului şi piaţa produselor cerealiere, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele AGA de la Bursa Română de Mărfuri (BRM). Stoica a arătat că acestea sunt două clase de active care sunt de un mare interes bursier în România. Totodată, Stoica a arătat că zona lemnului este foarte complexă, foarte sensibilă, minată de neîncredere şi de fapte de corupţie reclamate la toate instanţele şi la toate nivelele.

Acesta a afirmat: "În ultimii ani am acomodat tranzacţiile cu energie, cu gaze naturale în primul rând, dar şi cu energia electrică, BRM descoperindu-şi o adevărată vocaţie de bursă de energie şi realizările credem noi au fost apreciate şi sunt în continuare apreciate indiferent de criza domeniului pe care o străbate economia românească şi nu numai - economia mondială şi europeană - şi care nu ni se datorează. De asemenea, BRM este preocupată să se dezvolte şi spre zona instrumentelor financiare care pot să aibă tangenţă cu tranzacţiile cu mărfuri în zona produselor contractelor derivate, a operaţionalizării unor pieţe care respectă disciplinele pieţelor financiare de tip sisteme multilaterale de tranzacţionare şi sisteme organizate de tranzacţionare. Dar mă uit spre o zonă de vocaţie a BRM, zonă pe care o prospectăm continuu de 3 decenii de când am început activitatea şi anume zona agricolă. România are o bogată tradiţie bursieră din perioada ante şi interbelică la acest capitol. Din păcate, în ciuda strădaniilor noastre, rezultatele cel puţin până acum nu le considerăm mulţumitoare. Există două clase de active care credem că sunt de un mare interes bursier în România, din zona agricolă şi conexă, şi nu numai de interes bursier ci de interes al întregii societăţi româneşti, zone în care Bursa de Mărfuri în sine ar putea să aducă o contribuţie hotărâtoare, zone care au impact nu numai economic dar şi social şi politic. Acestea sunt zona comercializării produselor cerealiere şi zona comercializării lemnului. Dacă în partea ce ţine de produsele cerealiere deja s-au făcut nişte paşi înainte, repet că nu mulţumitori, în zona cealaltă a tranzacţionării produselor lemnoase, din păcate, în ciuda stăruinţelor noastre pe lângă factorii administrativi şi ministeriali, de ani de zile batem pasul pe loc".

Stoica a explicat că asta se întâmplă în ciuda faptului că există prevederi legale care pot duce la întrebuinţarea mecanismelor bursiere în domeniu. Oficialul Bursei Române de Mărfuri a explicat că utilizarea platformelor bursiere pentru piaţa lemnului ar însemna, printre altele, o transparentizare şi eficientizare a pieţei.

"Este o zonă este adevărat foarte complexă, foarte sensibilă, minată de neîncredere, de fapte de corupţie reclamate la toate instanţele şi la toate nivelele şi presărată din păcate, şi ştim bine că opinia publică românească a fost profund impresionată, de adevărate drame umane. Noi credem că un mijloc de eficientizare şi aducere la standardele de modernizare a acestei pieţe o constituie utilizarea mecanismelor bursiere. O credem şi o spunem repetat. Şi atenţie, nu este vorba de utilizarea unor platforme de tranzacţionare electronice de tip artizanal puse la dispoziţie de către unii dintre participanţi. Ele sunt de salutat fără doar şi poate, reprezintă un mic pas înainte, reprezintă realizări stimabile dar nu pot să înlocuiască bursa, din foarte foarte multe motive. Numai instituţia bursieră în sine poate să asigure nivelul de transparenţă necesar pentru încredere, nivelul de credibilitate, de egalitate între participanţi, aşa-numitul «level playing field». Regulile consacrate ale tranzacţiilor bursiere pot să asigure - şi asta este foarte important şi cerut de participanţii din domeniu - standardizarea produselor până la nivelul de fungibilizare a lor, ceea ce le face produse de tip bursier rezolvând chiar şi problema locurilor diferite de unde poate să fie livrată masa lemnoasă, în ceea ce priveşte chiar lemnul pe picior sau lemnul fasonabil, se poate asigura garantarea tranzacţiilor, se poate asigura o augmentare a tipologiilor de participanţi, avem de-a face nu numai cu un singur producător şi mai mulţi cumpărători dar să reuşim să agregăm şi pe vânzare mai mulţi participanţi, să asigurăm expunerea inclusiv internaţională, să asigurăm lichiditatea care reprezintă în fond cel mai important aspect activ al unei pieţe, indiferent că este de mărfuri sau de valori, să asigurăm o stabilitate a preţurilor prin reducerea volatilităţii şi aşa mai departe".

Stoica a adăugat că lucrurile acestea, în România, nu pot să fie asigurate decât de către instituţia domeniului care funcţionează de trei decenii, adică de Bursa Română de Mărfuri, care are experienţa şi expertiza necesară în domeniu.

"Pentru România noi spunem că este o şansă. Puţine ţări din centrul şi estul Europei care au trecut prin regimul comunist au reuşit să dezvolte şi să păstreze funcţională şi în puternică creştere o instituţie de tipul acesta, o bursă de mărfuri. Suntem gata pentru aceasta, pentru a face în sfârşit o piaţă bursieră a lemnului, să colaborăm cu toţi factorii importanţi din domeniu. În primul rând ne-am bucura să intrăm într-un parteneriat cu Romsilva, entitatea care asigură 70% din masa lemnoasă a României, regia statului în domeniu, cu care în timp am avut colaborări şi le-am asigurat servicii fructoase în special prin terminalul nostru specializat din judeţul Neamţ şi a cărei specialişti şi conducere am apreciat-o întotdeauna. Mari speranţe ne facem însă în parteneriatul cu ASFOR, cu asociaţia forestierilor şi cu forestierii însuşi. Ei sunt sarea pământului în domeniul acesta la fel cum în domeniu agricol, al certificatelor de depozit, sperăm într-o colaborare fructuoasă cu fermierii. La fel aici cu forestierii. De asemenea am vrea să atragem în domeniu şi proprietarii privaţi, producătorii privaţi de masă lemnoasă din România şi să dezvoltăm împreună produse care să meargă de la lemnul de picior, de la lemnul fasonabil, la produse din ce în ce mai sofisticate din industria lemnului", a explicat Septimiu Stoica.

Oficialul Bursei Române de Mărfuri a mai precizat că problema fundamentală din domeniu este rigiditatea şi imobilitatea autorităţilor publice, inclusiv la nivel ministerial, care manifestă o atenţie "de vitrină" acestei pieţe bursiere a lemnului.

"Problema fundamentală din domeniu şi am încercat să o subliniem, nu se referă numai la domeniul silvicol, dar aici am întâlnit-o preponderent, este acea rigiditate şi imobilitate a autorităţilor publice. Este absolut regretabil că echipele ministeriale care se succed, în frunte cu miniştrii înşişi, dacă sunt interesate de domeniu manifestă defapt o atenţie ce ţine cumva de vitrină. Ne pare rău şi în continuare solicităm o abordare mai resposabilă şi o colaborare nu numai cu noi, ci cu toţi participanţii la piaţă, pentru a dezmorţi pentru România aceste energii şi aceste mecanisme. Sperăm ca Ministerul (Mediului), ministrul în sine în perioada următoare de timp, care o fi numele acestuia, să dezvolte o adevărată deschidere pentru instrumentele moderne de piaţă, pentru transparenţă, echitate. În fond, România are nevoie de conducătorii pe care îi merită iar domeniul silviculturii în sine strigă de ani de zile după o soluţie care să o ajute să depăşească drama lemnului prin care trece în acest moment", a spus Septimiu Stoica.