VIDEOCONFERINŢA "DIGITALIZAREA ROMÂNIEI ŞI TEHNOLOGIA 5G" / ALEXANDRU BORCEA, PREŞEDINTE ARIES: "Accelerarea digitalizării se poate face numai prin etică, transparenţă şi participare"

Accelerarea digitalizării se poate face numai prin etică, transparenţă şi participarea oamenilor la noile tehnologii, consideră Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES).

Acesta a precizat: "Noi suntem parte dintr-un subiect mult mai mare la care nu am răspuns corespunzător. De exemplu: parteneriatul Open Data este semnat de către România încă din 2003-2004, înainte de a fi membru în Uniunea Europeană. De asemenea suntem parte în Open Government Partnership care datează de la 2009-2010, semnat la nivel mondial. Şi acolo stăm şi ne uităm eventual să vedem dacă putem să rezolvăm ceva. De ce spun de aceste lucruri? Pentru că fără să aducem oamenii alături de tehnologie, ca să beneficieze de ea, şi nu creăm vectorii de încredere faţă de aceştia, am făcut-o degeaba. Sunt destul de multe exemple de implementări sau încercări de implementări (de tehnologie) care au eşuat de-a lungul timpului şi care nu ne lasă evident un gust prea dulce, dimpotrivă generează o foarte mare neîncredere. (...) Implementările care sunt referitor la Open Data, majoritatea informaţiilor de acolo sunt «obsolete», nelegate. Nu ştiu în ce măsură pot fi utilizate de către oameni - în ultimul timp au mai apărut nişte rapoarte asupra firmelor care să zicem că dau un sens ceva mai pozitiv.

În partea de Open Government Partnership, unde ar trebui să existe participare din partea societăţii, acolo eu nu pot să identific ceva concret. Mai aflăm pe unde s-a plimbat ministrul (comunicaţiilor). (...) Într-un cadru mai mare, ce ar trebui făcut, ceea ce lipseşte - lipseşte, nu avem ce să facem în momentul de faţă, dar ce ar trebui să făcem ca aceste lucruri să fie la un moment dat nu numai implementate, dar să aibă rezonanţă în populatie, ca să o folosească? Să nu ajungem în cinci ani cu (raportul) DESI tot acolo unde suntem acum. Un lucru de care mă lovesc în fiecare zi este capacitatea instituţională a organizaţiilor implicate (în procesul de digitalizare). Te duci la o instituţie, vorbeşti, e câte un rătăcit pe acolo care se ocupă, nu are capacitate instituţională, îmi vine cu nişte date generale... Când vine un ministru şi cere datele toată lumea fuge pe coridoarele instituţiilor de stat căutând datele, le adună cu mătura ca să zic aşa, majoritatea nu sunt relevante - aşa că sursele cele mai importante de informaţii le găsim prelucrate de la Comisia Europeană, de la ITC, şi aşa mai departe. De ce nu putem să avem aceste date viabile chiar de la autorităţile pe care le plătim? Este o întrebare".

Legat de capacitatea instituţională, Borcea a spus că trebuie realizată o unificare în acest sens ca toate datele să fie într-un singur loc şi ca oamenii să nu se trezească nevoiţi să depună dosarul realizat online tot fizic, la instituţie.

"Este un subiect pe care noi îl promovăm încă din 1998. Pe vremea aceea nu exista un minister, exista o agenţie - am solicitat să se facă minister, dar cu acelaşi rezultat. Deci am cerut interoperabilitate încă de la momentul respectiv. E un standard, ca şi cum încercăm să vorbim şi alegem limba română şi cu toţi înţelegem acelaşi lucru. Reglementările (pentru tehnologiile noi) ar trebui să fie deschise astfel încât să nu împiedice, să nu ţină oamenii afară, să nu devină apanajul unui număr de firme care să ajungă eventual într-o scleroză de inovare. Pe de o parte ar trebui capacitate instituţională şi nişte reglementări care să permită această participare, dezvoltare a întregului sistem. Aici de exemplu a vorbit cineva de telemedicină: vreau să spun că noi promovăm acest lucru şi am dus firmele în exterior la diferite evenimente şi au avut succes. De ce nu au succes în ţară? Nu vreau să comentez, dar este clar că nu există o comunicare şi o înţelegere comună din partea părţilor interesate astfel încât acest lucru să se întâmple", a mai spus Alexandru Borcea.

Referitor la resursa umană din România în domeniul IT, Borcea a mai adăugat: "Pot să spun cu cifre că problema noastră principală nu e numărul, ci calitatea. Adică adecvarea învăţământului superior la ceea ce este nevoie pe piaţă. Am reuşit către exterior şi pe partea de dezvoltare de software ne aflăm pe locul 18 ca volum şi, ca efectivitate, adică balanţa pozitivă, ne aflăm pe locul 12. Eu zic că stăm bine şi putem să demonstrăm că anumite lucruri se pot face, dar dacă avem un fel de autism la noi în ţară, din păcate, acesta este subiectul... De exemplu am încercat la primărie (Bucureşti - n.r.) să găsim un vector de comunicare, de mai multe ori, pe smartcity. Îmi pare rău. Nu au o structură cu care să discutăm, mai există o persoană rătăcită, care după aceea a plecat, mai vine altcineva... Nu putem să vorbim lucruri strategice. Acestea sunt doar o parte din problemele pe care le-am identificat şi insist foarte mult asupra capacităţii instituţionale şi a reglementărilor de aşa natură încât să se descătuşeze posibilitatea utilizării acestor instrumente, de oricare tip ar fi. Nu mă leg doar de medicină, unde să zicem este o problem destul de mare, dar poate să fie şi la învăţământ".

Preşedintele ARIES a mai spus că piaţa internă ar trebui să fie vectorul principal de inovare pentru orice firmă românească.

"Problema principală, dincolo de finanţare, este partea de capacitate instituţională. În piaţa liberă putem să identificăm anumite lucruri care funcţionează şi fără sprijinul guvernamental, cum este e-commerce-ul, dar trebuie capacitate instituţională în special pentru a dezvolta această digitalizare. Stakeholderii trebuie să vină cu soluţii. Am văzut lucruri extraordinare făcute de nişte oameni foarte tineri, fără o experienţă nemaipomenită în piaţă, dar care au avut o imaginaţie deosebită şi au avut talentul să facă acele lucruri", a conchis Alexandru Borcea.