VIDEOCONFERINŢA ENERGIA ÎN PRIZĂ / DAN DRĂGAN, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI: "Ţinta de decarbonare la nivelul anului 2050 nu poate fi atinsă decât cu investiţii în energia nucleară"

Ţintele de decarbonare nu vor putea fi atinse dacă nu vom investi în capacităţi de producere a energiei nucleare, susţine Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a mai spus că până atunci trebuie să folosim gazele din Marea Neagră drept combustibil de tranziţie.

"La nivelul Ministerului Energiei se doreşte ca exploatarea gazelor din Marea Neagră să înceapă la nivelul anilor 2025-2026. Anumite companii din piaţă deja discută, evaluează şi fac paşi concreţi în această direcţie. Apoi, considerăm că în această tranziţie ţinta de decarbonare la nivelul anului 2050 nu poate fi atinsă decât cu investiţii în energia nucleară.

De aceea avem în Strategia Energetică şi în Planul Naţional de Energie şi Schimbări Climatice realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi ne uităm cu interes la noile tehnologii, respectiv la SMR-uri, la noua tehnologie care va fi disponibilă probabil către sfârşitul deceniului din punct de vedere comercial. Se pare că mai multe asociaţii, mai multe persoane încep să realizeze că atingerea ţintelor climatice nu se poate face fără energia nucleară. De aceea sprijinim energia nucleară şi gazul ca un combustibil de tranziţie în această tranziţie către o economie mai verde şi o generare mai verde. Pe aceste considerente, vom pune la dispoziţia investitorilor în perioada următoare tot cadrul legislativ care să conducă la realizarea acestor capacităţi noi de generare", a declarat secretarul de stat Dan Drăgan.

Domnia sa a spus că Europa a pornit pe un drum al decarbonării cu principii definite în Green Deal şi că, potrivit acestui drum, România are o ţintă climatică de 30,7% stabilită în Planul Naţional de Energie şi Schimbări Climatice, ce va fi adoptat în curând de Guvern.

"Această ţintă climatică presupune o trecere a sectorului, inclusiv a celui de generare de la combustibilii fosili la surse mai puţin poluante.

Există un plan de reorganizare la Complexul Energetic Oltenia, de restructurare, prin care dorim ca producţia bazată pe lignit să fie înlocuită într-o perioadă limitată de timp de noi capacităţi de producţie care să însumeze peste 700 MW în panouri fotovoltaice şi capacităţi pe gaze, pe ciclu combinat realizate în aşa fel încât să nu punem în pericol dezvoltarea ulterioară a unor noi capacităţi de generare din surse regenerabile. Totodată România susţine gazul ca un combustibil în această perioadă de tranziţie şi din acest punct de vedere încurajăm dezvoltarea unor capacităţi eficiente şi flexibile pentru mixul cu hidrogenul", a spus secretarul de stat în Ministerul Energiei.

Conform acestuia este foarte important ca să fie dezvoltate reţelele de transport de energie, deoarece noile capacităţi dispersate de producţie trebuie să se poată conecta la sistemul naţional şi să furnizeze energie în piaţa de electricitate.

Noile capacităţi au însă nevoie de finanţare şi ele vor fi realizate de investitori şi cu ajutorul unor scheme de finanţare întocmite de Ministerul Energiei şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Este vorba despre sume consistente de bani care vor fi oferite potenţialelor companii pentru realizarea de noi capacităţi energetice în surse regenerabile, în partea de solar, în partea de eolian. Vom avea şi un ghid separat pentru noi capacităţi de producţie în sisteme eficiente şi de cogenerare plus o linie de finanţare dedicată pentru noi capacităţi de stocaj. Pe lângă acestea, vor mai fi accesibile şi alocările din Fondul de modernizare, unde finanţările se vor face pe două axe. Pe axa prioritară, vor fi finanţate realizarea de capacităţi de producţie din surse regenerabile, de reţele de transport a energiei, de capacităţi de cogenerare, de capacităţi de stocaj şi de capacităţi pentru producerea hidrogenului. Pe axa non prioritară, vor fi finanţate proiectele privind capacităţile de producţie ce folosesc ca şi combustibil gazul, respectiv capacităţi de producţie pe ciclu combinat", a precizat Dan Drăgan.

În ceea ce priveşte reţelele de transport de energie, secretaruil de stat în Ministerul Energiei afirmă că este nevoie ca potenţialii investitori să se orienteze în zonele deficitare din punct de vedere al generării, în zone în care sunt mai puţine congestii şi puncte de acces la reţea.

Referitor la piaţă, Dan Drăgan a subliniat că Regulamentul european 943 este în vigoare şi companiile pot semna contracte bilaterale.

"În discuţiile cu asociaţiile, cu cei interesaţi să investească, toţi ne-au transmis reticenţa băncilor având în vedere istoria şi modificarea în trecut imprevizibilă a cadrului legislativ care a impactat investiţiile realizate într-un anumit moment. Sunt convins că cei care vor să semneze PPA-uri în acest moment o pot face. Totodată, vom da o ordonanţă de urgenţă prin care vom implementa pe plan local Directiva 944, care întăreşte mai mult acest fapt. Acesta este un instrument care deja se află în piaţă, foarte important care dă o viabilitate şi o proiecţie asupra veniturilor unei investiţii. Trebuie să recunoaştem că din 2016 nu au mai fost investiţii pe partea de generare şi acest lucru se observă acum. Ne dorim ca aceste capacităţi sa fie puse în funcţiune în această decadă pentru a atinge ţintele asumate de România şi pentru o competiţie sporită în favoarea consumatorului final", a arătat Dan Drăgan.

Referitor la prosumatori, secretarul de stat din Ministerul Energiei a spus că în perioada următoare Guvernul va aviza compensarea cantitativă pentru consumatorii casnici şi pentru consumatorii mici industriali.

"Prin această compensare, ne dorim ca producţia de energie să fie cât mai disipată la nivelul ţării şi totodată compensarea să reprezinte un ajutor esenţial pentru micile industrii şi pentru consumatorul casnic, care să fie parte în acest proces de decarbonare, cu implicaţii majore asupra veniturilor şi eficienţei folosirii costurilor în producţie", a precizat Dan Drăgan.

Chestionat în legătură cu stoparea proiectului Tarniţa, de stocare a energiei, secretarul de stat a spus că acesta nu putea fi realizat din punct de vedere al proiecţiei financiare la momentul respectiv, dar că, în actualele condiţii de piaţă, proiectul Tarniţa poate avea o fiabilitate şi o profitabilitate mult mai mare ceea ce îl poate readuce în atenţia investitorilor şi a companiilor care doresc să îl realizeze.

Printre capacităţile noi de generare/stocare la care se gândesc membrii guvernului se numără şi cele pe bază de hidrogen, iar secretarul de stat a menţionat că anul viitor vom avea o strategie naţională a hidrogenului. "Pot să vă confirm că deja am observat iniţiative private în piaţă pentru producţia de hidrogen, segment pe care îl vom susţine prin reglementări şi prin instrumente pentru realizarea investiţiilor. Pentru a avea primele capacităţi pe noua tehnologie cu hidrogen este nevoie de aproape patru ani, dacă vom începe realizarea investiţiilor la 1 ianuarie 2022. Companiile în care Ministerul Energiei este acţionar au deja anunţuri de proiecte pe care le vor realiza în următoarea perioadă, dar sunt proiecte de durată, în funcţie de tehnologie", a concluzionat Dan Drăgan.