VIOLETA ALEXANDRU, MINISTRUL MUNCII:  "Bazele de date ale Ministerului Muncii trebuie conectate cu cele ale ANAF"

Autorităţile şi instituţiile publice au nevoie de o compatibilizare a bazelor de date şi de interconectarea acestora, a afirmat Violeta Alexandru, ministrul Muncii, în cadrul conferinţei online "Grow Romania with Google: Redresare Economică prin Digitalizare", organizat de Google România în parteneriat cu Youtube România.

"Am semnat un ordin de ministru, pentru a da mesajul clar că între bazele de date ale instituţiilor, indiferent de milioanele de blocaje tehnice, trebuie să existe o compatibilizare. Ştim toţi că e greu, dar important este să forţezi instituţiile să facă eforturi şi să aducă aceste baze de date împreună. Prin ordinul semnat am cerut Inspecţiei Muncii, care gestionează Revisal-ul, să permită AJOFM-urilor, care făceau plăţi, să intre în sistem şi să îşi ia singure informaţiile legate de angajaţi; nu să ceară şi Inspecţia Muncii să trimită un raport. La fel şi pentru AJPIS pentru baza de date a Inspecţiei Muncii. (...) Ştiu că se preferă ca fiecare instituţie să îşi facă licitaţia ei pentru platformă, sistem, etc., dar asta înseamnă o dorinţă de a gestiona fondurile pentru achiziţiile corespunzătoare şi un fel de enclavizare - fiecare este cu puterea lui şi cu baza lui de date", a spus Violeta Alexandru.

Domnia sa a adăugat că instituţiile publice "au acest orgoliu ca tu să le ceri, să nu îţi dea acces, justificând că protejează securitatea informaţiilor", când în realitate nu există efectiv o cultură a muncii în echipă şi a accesului interconectat între bazele de date pentru a simplifica viaţa omului.

"Planul pentru următorul ministru al Muncii este să conecteze bazele de date la ANAF, pentru că informaţiile trebuie să vină şi din partea financiară către zona de pensii, către zona de calcule de contribuţii, ca să nu mai fie neconcordanţe între informaţiile primite dintr-o parte sau alta", a precizat Violeta Alexandru, ţinând cont de alegerile parlamentare din 6 decembrie care vor configura o nouă componenţă a Guvernului.

Ministrul Muncii a arătat că singura şansă pe care o are România în continuare este să folosească digitalizarea pentru modernizarea instituţiilor, pentru modul în care li se livrează oamenilor servicii, inclusiv pentru relaţiile de muncă. În acest domeniu, ministrul de resort a oferit exemplul folosirii pe scară mare a telemuncii atât în perioada stării de urgenţă, cât şi în perioada stării de alertă.

"Noi avem o evidenţă de aproximativ 15.000 de persoane care au lucrat în perioada stării de urgenţă în telemuncă sau muncă la domiciliu, care arată că au fost luate deciziile corespunzătoare pentru ca angajaţii să îşi poată continua activitatea. Sunt conştientă că, prin acest demers, angajatorii au dorit să nu perturbe cu nimic activitatea organizaţiei, instituţiei publice sau societăţii comerciale. De asemenea, odată cu starea de alertă am iniţiat un program pentru sprijinirea celor care lucrează în regim telemuncă, prin care finanţăm cu câte 2500 lei fiecare cerere de achiziţionare a echipamentului necesart - laptop sau computer. În acest moment, am ajuns la 11.000 de solicitări cu un volum de plăţi de 27 milioane lei pentru cei care lucrează în regim de telemuncă. Oamenii au nevoie să fie încurajaţi să folosească această posibilitate, care exista în cadrul legal, doar că ea nu era fructificată de niciuna dintre părţi: nici de angajaţi şi nici de angajator", a spus doamna ministru Alexandru.

Ea a menţionat că, până acum, pentru a nu întrerupe legătura dintre angajat şi angajator, Guvernul a plătit peste 7 miliarde lei pentru 1,4 milioane de persoane aflate în şomaj tehnic în starea de urgenţă şi în starea de alertă.

Ministrul Muncii este nemulţumit însă de rezistenţa la procesul de digitalizare a activităţii pe care a observat-o atât în interiorul instituţiilor publice, cât şi în mediul privat.

"Nu am crezut că există atâta rezistenţă cu privire la posibilitatea pe care vreau să o creez pentru digitalizarea relaţiilor de muncă, pentru semnarea contractelor de muncă folosind semnătură electronică avansată, calificată, după caz. Nu mi-am putut imagina că, faţă de declaraţiile pe care le facem în spaţiul public privind digitalizarea pe care o dorim, voi întâmpina atât de multă rezistenţă la acest prim pas. Vreau să creez posibilitatea ca omul să opteze dacă vrea să semneze contractul de muncă în mod clasic, pe hârtie, sau electronic. Am întâmpinat rezistenţă inclusiv din partea mediului de afaceri cu privire la această posibilitate", a declarat Violeta Alexandru.

• Firmele de IT&C, implicate în transformarea digitală a IMM-urilor

Referitor la digitalizarea activităţii din mediul privat, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, a afirmat că aceasta trebuie corelată cu aceea din sistemul public. "Digitalizarea este o chestie complexă, foarte importantă, de care depinde prezentul şi viitorul nostru, pe termen mediu şi lung. Dacă nu vom fi deştepţi să o facem repede, la nivelul întregii societăţi, ne vom duce pe un tobogan şi vom rămâne în urmă. Această digitalizare cuprinde patru elemente esenţiale. Primul se referă la digitalizarea sistemului public, iar al doilea la IMM-uri care vor trebui să se digitalizeze într-un ritm foarte rapid, pentru a fi interactive cu sistemele statului. Degeaba avem într-o parte făcută digitalizarea, dacă antreprenorul se duce cu hârtia în băţ la primărie. Al treilea element se referă la digitalizarea persoanelor fizice, a oamenilor de rând, care trebuie să înceapă să înveţe pentru a avea aceste competenţe informaţionale. Cred că persoanele cu vârste între 55 şi 65 de ani trebuie ajutate să aibă cunoştinţele de bază în accesarea unui calculator. Ultimul element se referă la învăţământ, care trebuie făcut cât mai mult în sistem digital, pentru ca toţi copiii să dezvolte capacităţi informaţionale foarte bune", a spus Liviu Rogojinaru.

Numai că transformarea digitală a IMM-urilor trebuie făcută în alţi parametri, mai eficienţi decât cei folosiţi până acum, a punctat Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

"Avem de-a face cu un program de transformare digitală pentru prima dată la modul real, cu un alt tip de scriere de proiecte. Proiectele sunt scrise de firmele de consultanţă în parteneriat cu o firmă de IT, pentru a nu transforma un program de finanţare pe fonduri europene pentru IMM-uri într-un program de finanţare a achiziţiilor de laptop-uri, desktop-uri sau imprimante. Primul reflex al unei companii mai mici este de a-şi cumpăra sau de a-şi reînnoi echipamentele. Am obligat practic beneficiarii să îşi aducă expertiza din zona de IT&C, care să le facă o analiză de business, să le identifice fluxurile, sursele de venit, să le identifice procesele şi să facă optimizarea acestora, să explice cum fac educarea clienţilor atunci când fac trecerea către domeniul digital, să explice cum educă proprii angajaţi când fac trecerea către digital, să existe o asumare din partea CEO sau managerului companiei a întregului proces de transformare digitală, practic să trecem printr-un soi de screening iniţial peste care să venim cu o soluţie tehnologică de transformare digitală adaptată pe nevoile reale", a spus preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

El a precizat că este pentru prima dată când se permite achiziţia de softuri şi servicii, pentru a schimba paradigma în zona IMM-urilor de la ideea de a cumpăra licenţe stand alone pe bani mult mai mulţi la aceea de a folosi servicii din cloud, servicii software care există în cloud şi care sunt mult mai agile, mai bine securizate şi mai ieftine.

"Am încurajat achiziţia de găzduire în cloud şi folosirea de servicii din cloud, în locul achiziţiei de sisteme, de servere, de infrastructură fizică, care introduc neajunsuri într-o companie, atunci când faci transformarea digitală pentru că trebuie să angajezi experţi pentru mentenanţa acestei infrastructuri", a spus Sabin Sărmaş.

În privinţa componentei de competenţe digitale, domnia sa a arătat că, deşi am avut un salt absolut spectaculos în acest an privind indicele DESI, deocamdată ne situăm la coada Europei cu doar 30% din populaţie care are astfel de competenţe.

"Susţinem educaţia digitală în şcoli, competenţele digitale pentru angajaţii din sistemul public (ne dorim ca în următorii patru ani să nu mai avem niciun angajat care să nu aibă astfel de competenţe), componenta de upskilling pentru IMM-urile din România, serviciile cu valoarea adăugată mai mare. Am dori ca 20% din cei care lucrează în companiile de IT&C din România să aibă competenţe digitale pentru tehnologie emergentă: inteligenţă artificială, blockchain, Internet of Things, quantum computing", a mai spus Sabin Sărmaş, şeful Autorităţii pentru Digitalizarea României.

• Google Meet înregistrează zilnic 3 miliarde de minute în procesul educaţional online

Actuala criză a accelerat utilizarea tehnologiei, dar tehnologia ne poate accelera în ieşirea din criză, a afirmat Elisabeta Moraru, country manager Google. Ea a arătat că, dacă înainte de pandemie, în domeniul comerţului, intram online numai pentru a căuta produse sau servicii noi, acum comerţul online a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri. La fel se întâmplă şi cu procesul educaţional în mediul online.

"Oamenii învaţă mai mult ca niciodată în mediul online, iar noi pe Google Meet găzduim acum 3 miliarde de minute de întâlniri video în fiecare zi numai în procesul educaţional. Lucrul la distanţă este o nouă normă. Trimitem mail-uri, avem chat-uri online, iar Google Meet a crescut ce 30 de ori în această perioadă. Asistăm la o schimbare dramatică. Datele ultimului raport McKinsey ne arată că 60 de milioane de locuri de muncă sunt acum expuse în Europa. Întreprinderile mici au fost afectate disproporţionat de criză, serviciile de călătorie, comerţul cu amănuntul sau zona de alimente au suferit foarte mult. Acestea sunt provocări unice, dar şi o oportunitate semnificativă, pentru ca noi, ca firmă de tehnologie, să ajutăm oamenii să descopere noi şanse. Noi considerăm că prin tehnologie, oamenii sunt capabili să colaboreze mai uşor", a spus Elisabeta Moraru.

Conform domniei sale, în această perioadă activitatea Google în ţara noastră s-a concentrat pe trei direcţii majore.

"În primul rând, furnizarea de informaţii fiabile pentru cetăţeni şi amplificarea programelor de informare pentru autorităţile locale. Menţionez alertele SOS în căutarea Google şi Youtube, pentru că românii au dorit să primească ştiri, anunţuri, sfaturi de siguranţă de la autorităţile în măsură să dea aceste informaţii. Am elaborat şi am pus la dispoziţia publicului rapoarte de mobilitate comunitară. În procesul învăţării la distanţă, avem o colaborare cu Ministerul Educaţiei care este un partener crucial în ultimii 10 ani. Partea de sprijin economic este una dintre zonele pe care ne-am axat eforturile, pentru că am furnizat instrumente şi resurse de colaborare pentru ca toţi cei care pot lucra de acasă să o facă în siguranţă şi cu toate instrumentele necesare. Aş mai aminti partea de donare de credite pentru IMM-uri. Putem lucra împreună ca să putem reporni economia şi zona de interes social. Nu lăsăm deoparte tendinţele la care sperăm să impactăm: inteligenţa artificială şi tehnologia verde. Cred că trebuie să profităm de aceste oportunităţi şi putem avea în felul acesta o economie mai puternică", a spus Elisabeta Moraru, country manager Google.

Referitor la dezvoltarea economiei digitale, aceasta a crescut în ţara noastră în primele două trimestre de 1,6 ori mai repede decât în anii anteriori, conform unui studiu realizat de compania McKinsey şi ale cărui rezultate au fost prezentate pe scurt, în cadrul conferinţei online, de Daniel Spiridon, Partener McKinsey &Company.

El a precizat că această creştere continuă şi că speră ca impactul asupra economiei naţionale să ajungă să reprezinte 1% din Produsul Intern Brut. Conform studiului, numărul utilizatorilor de servicii digitale, prin intermediul unui telefon sau laptop, s-a mărit cu 50%, în acest an fiind înregistraţi 3,5 milioane de noi utilizatori de servicii online. Creşterea este mai mare în sectorul public, unde numărul utilizatorilor s-a majorat de 2,8 ori.

În schimb, conform datelor din acelaşi document, IMM-urile se află mult în urma întreprinderilor mari legate de folosirea serviciilor şi actelor digitale. Practic doar 11% din IMM-uri sunt digitalizate, faţă de 29% din companiile mari, ceea ce înseamnă că, pentru realizarea unei economii digitale, este nevoie de educare, de promovarea tehnologiilor şi prioritizarea acţiunilor.