VIRGIL POPESCU, DEPUTAT: "Legea care taxează companiile din energie, atentat la securitatea energetică a ţării"

Ordonanţa de urgenţă 114/2018, prin care Guvernul a impus, printre altele, şi companiilor din sectorul energiei o taxă suplimentară de 2% din cifra de afaceri, precum şi plafonarea preţului energiei reprezintă un pericol pentru firmele din domeniu, care vor fi, astfel, "puse în cap", atrage atenţia Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

De asemenea, expertul în energie Ovidiu Demetrescu susţine că această taxă suplimentară, alături de lipsa investiţiilor şi a unei gândiri de impact pe termen lung, vor duce la majorarea preţului la energie electrică.

Deputatul Virgil Popescu este de părere că liberalizarea de anul trecut a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale a fost un lucru pozitiv, fiind aşteptată şi de companiile din industria energetică, precum şi de consumatori.

Deputatul ne-a declarat, ieri: "Liberalizarea preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale a fost şi pentru producători un lucru bun, pentru că a reprezentat o gură de oxigen ca ei să facă investiţii şi să dezvolte sectorul de gaze naturale. România este un producător de gaze naturale, printre puţinii din Europa, dar dacă nu vom face investiţii şi nu vom porni exploatările off-shore din Marea Neagră vom rămâne fără această resursă în zece ani şi vom fi total dependenţi de importuri. Astftel, este vital ca cei doi mari producători de la noi din ţară, Romgaz şi Petrom, să aibă bani pentru investiţii. Guvernul a dat această ordonanţă la sfârşit de an, prin care plafonează preţul gazelor naturale la 68 lei/MWh. Este un atentat la securitatea energetică a României şi va pune în cap companiile producătoare (Romgaz - unde statul e majoritar şi Petrom - unde statul mai are 20%)". Practic, principalii mari producători de gaze ai ţării noastre vor fi decapitalizaţi şi puşi în situaţii dificile în faţa concurenţei, întrucât la noi ei vor trebui să vândă la un preţ de 68 lei/MWh, obligatoriu, în timp ce în străinătate vor putea să îşi vândă gazul la orice preţ, însă, în acelaşi timp, producătorii străini nu vor fi constrânşi să vândă, în ţara noastră, la preţul reglementat de România, a mai explicat domnia sa, adăugând că în acest fel, producătorii români vor fi discriminaţi în raport cu ceilalţi jucători din piaţă.

În aceste condiţii, producătorii de la noi vor trebui să găsească soluţii, iar gazul românesc va ajunge să fie vândut la export, unde preţul este mai mare, iar populaţia va avea de suferit, întrucât vom fi nevoiţi să importăm gaze, a subliniat parlamentarul, potrivit căruia va fi un transfer de flux al gazelor din România către pieţele externe.

Domnul Popescu a mai precizat: "Este evident că producătorii români de gaze naturale se îndreaptă spre faliment din cauza acestei ordonanţe, dată la finele anului trecut, iar la energie electrică este exact acelaşi lucru: reglementând preţurile ne întoarcem cu aproximativ zece ani şi nu vom face decât să punem bariere în faţa investiţiilor în sector, deşi avem mare nevoie de ele. Fără bani de investiţii vom avea întreruperi ale curentului electric în 2019, într-un ritm foarte susţinut, pe fondul lipsei capitalului pentru investiţii. În condiţiile în care ţările din Europa vorbesc despre digitalizarea industriei energetice, noi ne întoarcem în timp, rămânând cu reţelele vechi. Asta înseamnă să plafonăm din nou preţul energiei electrice şi al gazelor naturale. Este cea mai proastă decizie pe care un guvern poate să o adopte".

Aceste prevederi încalcă tratatul de aderare, iar în cazul în care ele vor rămâne în picioare, România ar putea ajunge direct în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, întrucât există deja o procedură de infringement declanşată asupra ţării noastre, atrage atenţia domnia sa, adăugând: "Cred că puteau să găsească alte soluţii sau să fie mult mai prudenţi cu măririle de salarii aprobate fără o justificare economică, în loc să caute bani la buget şi să îngroape, printre altele, industria energetică a ţării".

• Virgil Popescu: "Suprataxarea de 2% pe cifra de afaceri pune în dificultate şi CET-urile, astfel că acest cost suplimentar se va reflecta şi în preţul gigacaloriei"

În ceea ce priveşte taxa de 2% pe cifra de afaceri, prevăzută în ordonanţă, pe care toate companiile din energie trebuie să o plătească la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), parlamentarul spune că nu crede că va ajunge să fie implementată, subliniind faptul că ordonanţa dezavantajează firmele din sector pe două nivele: pe de o parte le plafonează preţurile, iar pe de altă parte mai adaugă 2% impozit suplimentar pe cifra de afaceri.

Virgil Popescu a explicat: "Cu acea suprataxare de 2% pe cifra de afaceri la toate companiile din energie, sunt puse în dificultate inclusiv CET-urile, care produc şi energie electrică şi termică, astfel că acest cost suplimentar se va reflecta şi în preţul gigacaloriei, care se va majora. În plus, probabil că nu s-au gândit sau nu le-a păsat, dar cu asta vor pune în cap CE Oltenia, care produce cam 30% din energia electrică a ţării, iar un alt impozit de 2% pe cifra de afaceri îi duce în faliment. La asta se adaugă problemele pe care le au, deja, cu certificatele de CO2, cu noile norme de reducere a poluării. Părerea mea este că, dacă se menţine această taxă, CE Oltenia se va închide până la sfârşitul anului. Gândiţi-vă ce înseamnă ca, dintr-o dată, 30% din producţia de energie electrică a României să dispară, în condiţiile în care nu avem cu ce să o înlocuim. Înseamnă faliment pentru întreaga economie, iar Guvernul, care a gândit ordonanţa dintr-o perspectivă limitată, probabil că nu îşi dă seama de efectele pe care aceasta le va produce".

Totodată, în opinia domniei sale, o criză în sectorul energetic este inevitabilă, iar de data aceasta va fi una de subproducţie, pentru că nu vom mai putea produce suficientă electricitate cât să acoperim necesarul intern, fiind evident că aceasta va fi şi mai scumpă.

"Sper ca Guvernul să renunţe la aceste prevederi şi să revină la lucrurile normale deoarece nu putem să avem preşedinţia Consiliului UE şi ministrul Energiei, domnul Anton Anton, să conducă reuniunea Consiliului de miniştri ai Energiei şi să discute despre noua piaţă liberă europeană, în condiţiile în care în România o reglementează. Sunt curios ce ar putea să le spună Anton Anton celorlalţi miniştri de la nivel european", a precizat parlamentarul, atrăgând atenţia asupra faptului că această ordonanţă, care a fost făcută doar ca Guvernul să facă rost de bani la bugetul de stat, va adânci şi mai mult criza spre care ne îndreptăm.

• Ovidiu Demetrescu: "Sectorul minier de exploatare a cărbunelui şi generarea de energie pe baza acestei resurse nu mai sunt viabile din punct de vedere economic"

Principalele probleme cu care se confruntă sectorul energetic din ţara noastră, atât în domeniul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, sunt lipsa unei gândiri de impact pe termen lung şi absenţa, din diferite cauze, a investiţiilor în sistemul energetic naţional, deja învechit, subliniază Ovidiu Demetrescu, consultant în energie.

În acest sens, domnia sa ne-a declarat, ieri: "Nu avem o gândire de impact pe termen lung şi nu avem un drum clar referitor la cum vom parcurge etapele decarbonizării. Drumul acesta este o cerinţă absolut stringentă pentru supravieţuire, iar România trebuie să fie părtaşă la acest demers, întrucât a semnat Acordul de la Paris.

De asemenea, în partea de generare a energiei nu vedem investiţii noi, iar preţul pe emisiile de dioxid de carbon creşte, afectând producţia de energie (cel mai mult este afectată producţia pe bază de cărbune, dar efectele se răsfrâng într-o măsură mai mică şi asupra celei din surse de gaze naturale)".

Acesta, alături de altele, va fi un factor care influenţează preţul energiei, a adăugat expertul în energie, explicând: "De exemplu, la 1 MWh de energie produsă pe bază de cărbune se degajă circa 1 tonă de CO2 (ceea ce înseamnă cam un certificat verde), în timp ce pentru energia produsă pe bază de gaze naturale, emisiile ar fi aproximativ la jumătate".

În privinţa decarbonizării, domnul Demetrescu reclamă faptul că "marea" Strategie Energetică Naţională nu spune care este planul concret al ţării noastre în această privinţă.

Domnia sa a mai precizat: "Mă aşteptam ca un răspuns la această întrebare să se regăsească în Strategia Integrată pe Energie şi Mediu, însă nici acolo el nu există. Încercăm să punem protecţia socială pe primul plan, «protejând» nişte locuri de muncă în sectorul minier de exploatare a cărbunelui, domeniu care nu mai este eficient din punct de vedere economic, la fel cum nu mai este viabilă nici generarea de energie pe baza acestei resurse. În plus, trebuie să ne aplecăm asupra situaşiei de la CE Oltenia, în privinţa căreia consider că trebuie să avem în vedere o strategie sectorială care să urmărească o altă întrebuinţare a cărbunelui respectiv. Poate că ar trebui să avem în vedere tehnologii de gazeificare a cărbunelui ca să reducem emisiile poluante - aş fi vrut să văd nişte iniţiative sectoriale de reglementare care să împingă companiile să facă investiţii în zona decarbonizării. Acesta ar trebui să fie obiectul unei strategii".

• Demetrescu, expert în energie: "Firmele din sector care vor avea posibilitatea să îşi mute investiţiile în alte părţi, o vor face".

În privinţa noilor reglementări prin care Guvernul a anunţat că firmele care activează în domeniul energiei vor trebui să plătească o taxă suplimentară de 2% din cifra de afaceri, Ovidiu Demetrescu ne-a precizat că în 2019 ar trebui să ne aşteptăm la o majorare a preţului la electricitate, întrucât această taxă se va reflecta în facturile consumatorilor finali, niciun trader nefiind dispus să o absoarbă de bună voie.

Totodată, expertul în energie a mai menţionat: "Un aspect îngrijorător, pe care l-am observat anul trecut, este faptul că a scăzut rata de remunerare a capitalului investit în companiile de distribuţie de energie - la 5,5% de la 7% -, motiv pentru care cred că firmele din sector vor reduce investiţiile. Cel puţin cele care au această posibilitate vor alege să investească în alte locuri din lume, unde profitabilitatea este mai ridicată, iar asta afectează, în continuare, imaginea pieţei de energie şi reglementărilor în doemniu de la noi. Cred, aşadar, că vom asista la nişte efecte foarte dure pe termen lung, deoarece dacă nu investeşti în reţelele învechite, devine clar faptul că vei avea probleme tehnice, în primul rând".

Nu în ultimul rând, domnia sa a amintit şi despre partea de stocaj al energiei electrice, semnalând faptul că acest aspect nu se regăseşte în Strategia Naţională, adăugând: "Am văzut, în schimb, nişte propuneri de parteneriat public-privat pentru nişte proiecte mari, însă mi se pare dificil să începi unul într-un sector în care ai tot schimbat reglementările, pentru că investitorii nu mai sunt atât de încrezători, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut niciun astfel de parteneriat în România, până acum. Acestea ar trebui să vină pe un fond de stabilitate legislativă pentru că vorbim de investiţii pe un orizont de timp îndelungat, de 15-20 de ani".

În acelaşi timp, domnul Demetrescu susţine că revenirea la piaţa reglementată, la un an după liberalizarea totală a pieţei, arată o nehotărâre la nivel de reglementare.

În acest sens, consultantul în energie solicită stoparea avalanşei de schimbări legislative din acest sector, subliniind: "Dacă şirul schimbărilor va fi constant, singura constantă va fi schimbarea. Noi nu putem face planuri predictibile pentru că reglementările se tot schimbă, iar sectorul energetic, atât pe partea de energie electrică, cât şi pe cea de gaze naturale, este intensiv din punctul de vedere al capitalului utilizat, pentru că sunt sume mari de bani care trebuie investite, astfel că trebuie să asigurăm şi o predictibilitate şi o rată de recuperare a acestor investiţii, ori acest orizont nu prea se vede din cauză că reglementările nu par să aibă o direcţie precisă. Europa merge într-o parte, noi pare că ne ducem în alta. Cum facem atunci? Suntem, sau nu, parte din Europa? Ne îndreptăm către o piaţă unică sau am vrea să ne decuplăm, să devenim piaţă satelit? Chiar nu am văzut o strategie în acest sens, poate îmi scapă mie sau poate există o problemă de comunicare, cert este însă, că lumea este interesată să afle ce se va întâmpla cu facturile la electricitate şi la gaze".

Un lucru bun pe final de 2018 a fost reglementarea privind prosumerii de energie electrică, consideră Ovidiu Demetrescu, potrivit căruia aceasta ar urma să aducă un val de investiţii din partea consumatorilor finali, care să revigoreze, uşor, sectorul energiei regenerabile.

Cu toate acestea, deşi încercăm tot mai mult să ne eficientizăm consumul de energie, consumăm din ce în ce mai multă ca să ne asigurăm confortul, a conchis domnia sa.