VLAD GRIGORESCU, MINISTRUL ENERGIEI: "CNU extrage în jur de 10% din necesarul de consum naţional de uraniu"

Actualizare 20:36 Grigorescu: "E necesar importul de uraniu ca să nu consumăm rezerve"

Importul de uraniu este necesar deoarece avem un zăcământ care este în curs de epuizare, a declarat astăzi ministrul Energiei, Victor Grigorescu, care a apreciat ca fiind "tragic" faptul că nu s-au deschis noi perimetre de exploatare pentru a avea o producţie constantă.

"Importul de uraniu este necesar, pentru că altfel am consuma din rezerve. Este tragic faptul că în ultimii ani nu s-a ocupat nimeni cu adevărat serios de deschiderea unor noi perimetre miniere şi cei care astăzi se plâng de această situaţie ar fi trebuit să se ocupe din timp de rezolvarea ei, mai ales că existau planuri în sensul ăsta de o bună bucată de vreme", a spus afirmat ministrul, la Guvern, potrivit unor surse din media.

Jurnaliştii l-au întrebat ce viziune are aupra uzinei de prelucrare a uraniului de la Feldioara, dar ministrul e evitat un răspuns explicit.

"Sunt multe opţiuni pe care le avem în faţă cu privire la această companie, care este strategică pentru România. Reamintesc că România are un ciclu nuclear complet. Suntem una dintre puţinele ţări din Europa care avem, producem minereu şi parcurgem întregul ciclu, îl procesăm până la producţia de energie în reactoarele de la Cernavodă. Cred însă că, înainte de a vorbi de orice soluţii de recapitalizare, de fuziune, de absorbţie, de divizare ş.a.m.d., în primul rând trebuie să facem ceea ce trebuia făcut demult şi anume să recunoaştem faptul că avem un zăcământ care este în curs de epuizare pe cale naturală şi că de mai multă vreme trebuia să deschidem un altul, pentru a avea o producţie constantă de minereu", a precizat Victor Grigorescu.

Ministrul a precizat faptul că planul de închidere a exploatărilor actuale a fost actualizat în 2011, deci nu este "o situaţie la voia hazardului", de aceea este necesar ca înainte să se discute despre soluţii de final ar trebui discutat despre soluţii imediate, cum ar fi "derularea procedurilor de deschidere a noului perimetru pentru a ne asigura cât mai repede că vom intra într-un ciclu normal".

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:23 CNU a terminat 2015 cu pierderi de 21 de milioane de lei

Compania Naţională a Uraniului (CNU) a avut anul trecut o pierdere de aproximativ 21 de milioane de lei, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei trimis astăzi redacţiei.

Compania Naţională a Uraniului (CNU) are activitatea reglementată prin acte normative care stabilesc modul de constituire a stocului de siguranţă de octoxid de uraniu (U3O8), în cadrul Agenţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), precum şi modul de valorificare a dioxidului de uraniu (UO2), beneficiar unic fiind SN Nuclearelectrica SA (SNN).

Până în anul 2011, activitatea de extragere şi prelucrare a uraniului a fost subvenţionată de stat cu 55-75% din valoarea costului de producţie. Odată cu dispariţia subvenţiei, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluţiile corecte pentru continuarea activităţii în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat şi între octombrie 2012 şi decembrie 2015, se arată în comunicat.

"La data de 17 noiembrie 2015, la preluarea mandatului de ministru al Energiei de către Victor Vlad Grigorescu, societatea se află într-o situaţie complexă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis irevocabil să menţină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plata către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012 - 2014, având că obiect contestarea unui raport al Curţii de Conturi, în care se stabileşte că veniturile cuvenite bugetului de stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei", se arată în comunicat.

Luând în considerare decizia ÎCCJ, Compania Naţională a Uranului a încercat să actualizeze preţul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Naţională Nuclearelectrica, mărindu-l cu aproximativ 75%. Noul preţ nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiţii, CNU a rămas fără principala sursă de venit, cu o perspectiva minimă de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei.

În luna ianuarie 2016, componenţa Consiliului de Administraţie a fost modificată. La conducerea companiei a fost numit un nou director general, Gelu Agafiel Mărăcineanu. Imediat, au fost realizate o serie de verificări şi analize care au relevat aspectele semnalate ca incorecte în managementul companiei. Au fost stabilite două direcţii de acţiune: identificarea problemelor care au dus la situaţia în care se află compania şi găsirea de soluţii care să permită funcţionarea corectă a companiei, în condiţiile date de piaţa concurenţială şi în lipsa oricăror subvenţii, mai arată comunicatul ministerului.

Astfel, principalele măsuri adoptate au în vedere: identificarea rolului CNU şi a potenţialului de a-şi îndeplini obiectul de activitate, renunţarea la exploatarea ne-economică de la Crucea-Botusana şi închiderea temporară a acesteia, demararea activităţilor necesare începerii exploatării de la Tulgeş - Grintieş, restructurarea companiei în raport de noile obiective, modernizarea proceselor de producţie pentru creşterea randamentelor, actualizarea şi modernizarea procedurilor şi a proceselor manageriale.

"La capitolul probleme identificate, pe lângă relevarea situaţiei tehnico-economice existente şi a deficienţelor manageriale, au fost identificate o serie de practici anti-performanţă. Aici este de semnalat secretizarea excesivă a activităţilor companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societăţii care asigura auditul financiar al CNU. Astfel, sub pretextul că Decizia Curţii de Conturi din 2012 este clasificată «secret de serviciu», aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situaţie degrevează auditorul extern de responsabilităţile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date şi informaţii necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administraţie din trecut", se mai arată în comunicat.

O altă problemă identificată este reprezentată de practica raportărilor incorecte faţă de organele de control. Astfel, au fost sesizate neconcordanţe între situaţiile reale şi cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Şi acest aspect a fost adus la cunoştinţă organelor de cercetare penală.

"În total, conducerea societăţii a înaintat organelor abilitate trei sesizări cu privire la fapte de natură penală. În condiţiile date, conducerea societăţii face toate demersurile pentru a poziţiona competitiv compania, în raport cu competitorii din piaţa internaţională. Măsurile luate, precum şi cele avute în vedere, susţinute de acte normative aflate în procesul de aprobare, pot revigora compania şi o pot aşeza în locul firesc de furnizor de securitate pentru Sistemul Energetic Naţional", potrivit Ministerului Energiei.

Factorii de decizie din ultimii ani cunoşteau faptul că actualele perimetre miniere de uraniu nu mai pot produce suficient, însă nimănui nu i-a păsat cu adevărat de acest lucru, a scris astăzi ministrul Energiei, Victor Grigorescu, pe Facebook.

"Atragerea Companiei Naţionale a Uraniului în dispute politice este inadmisibilă din perspectiva securităţii energetice şi, totodată, lipsită de etică atâta vreme cât acest lucru este făcut chiar de cei care ar fi trebuit să aibă grijă să nu ajungem în situaţia de astăzi. A acuza că importăm uraniu şi nu consumăm rezervele este un semn de ipocrizie. Era cunoscut factorilor de decizie faptul că actualele perimetre miniere nu mai pot produce suficient încă de multă vreme, dar aproape nimănui nu i-a păsat cu adevărat", a precizat ministrul.

Acesta s-a arătat indignat de faptul că actuală conducere a Ministerului Energiei este acuzată că în România nu se produce uraniu în mine care ar fi trebuit deschise în ultimii trei sau patru ani.

"Şi cum printre cei care propagă acest gen de informaţii se află şi persoane care aveau acces privilegiat la astfel de date datorită celor mai înalte funcţii pe care le ocupau şi care cunosc bine importanţa strategică a acestui subiect, nu pot să constat decât că pentru un vot în plus se recurge la populism şi dezinformare. Am primit moştenire o companie care nu produce cât ar trebui să producă, care nu a deschis perimetre miniere noi, cum era obligatoriu să facă şi la care a trebuit să demitem conducerea şi să facem trei plângeri penale", a mai scris Grigorescu pe pagina sa de Facebook.

(S.A.)

-----------

Situaţia de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale trecutului nostru, la nivel managerial şi al politicilor publice, a declarat, ieri, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

În cursul lunii februarie, Nuclearelectrica a anunţat faptul că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că preţul a fost mai bun decât cel al Companiei Naţionale a Uraniului ("CNU").

La începutul lunii aprilie, reprezentanţii Ministerului Energiei au arătat că societatea se confruntă în prezent cu probleme economico-financiare cauzate de factori precum: din 2011, societatea nu a mai beneficiat de subvenţii; încetarea exploatării în zăcămintele din Banat şi Bihor; scăderea rezervelor exploatabile în zăcământul Crucea-Botuşana; blocarea investiţiilor privind deschiderea unei noi mine de uraniu în judeţul Neamţ, precum şi subfinanţarea acumulării la stocul de rezervă de stat a concentratelor tehnice de uraniu.

Vlad Grigorescu consideră inacceptabilă situaţia CNU, având în vedere faptul că, încă din 2011, era cunoscută perspectiva actualelor exploatări: "Am ajuns aici, pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve. Pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale".

De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că CNU extrage la momentul actual în jur de 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul de livrări le va face din rezerve şi import pe o perioadă limitată de timp. Vlad Grigorescu este de părere că "nu se pune problema ca noi să nu ne putem asigura resursele de energie necesare".

"Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menţinut", a spus domnia sa.

CNU a beneficiat de subvenţii de 55%-75% de la stat până în anul 2011. Ministrul a declarat: "După atâta amar de vreme de inacţiune, nimeni nu se poate aştepta să rezolvăm în 5 luni situaţia. Cu toate acestea, s-au făcut eforturi, începând cu schimbarea directorului societăţii, la începutul anului, şi schimbarea Consiliului de Administraţie".

De asemenea, domnia sa este de părere că CNU trebuie să îşi folosească eforturile interne, să facă investiţii în retehnologizare şi să deschidă noi perimetre de exploatare, iar reabilitarea va dura dincolo de acest mandat, ţinând cont de faptul că deschiderea unei noi exploatări miniere durează ani de zile.

Întrebat dacă Nuclearelectrica va prelua CNU, ministrul a răspuns: "Ideea fuziunii dintre Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica a fost generoasă, dar cine crede în această idee se înşală. În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi, şi actualele perimetre sunt în epuizare, trebuie analizată situaţia".

În momentul de faţă, nu se pune problema unor investiţii imediate, dar resursele financiare se pot găsi, potrivit ministrului.

În contextul problemelor asigurării necesarului de uraniu, există discuţii pentru o cooperare cu Kazahstanul, care este exportatorul numărul unu de uraniu, din lume.

Daulet Batrashev, ambasadorul Kazahstanului în România, a spus că a existat anul trecut o discuţie, în acest sens, cu Guvernul României, iar o nouă rundă de negocieri este programată în acest an, în iunie sau în toamnă, în funcţie de agenda oficialilor români.

În februarie, fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, pe pagina personală de Facebook, că Centrala nucleară de la Cernavodă nu mai cumpără combustibil nuclear de la Compania Naţională a Uraniului. Atunci, Băsescu scria: "Aflu cu surprindere că, la Centrala nucleară de la Cernavodă, nu se mai cumpără combustibil nuclear de la Compania Naţională a Uraniului. Directorul Nuclearelectrica, doamna Daniela Lulache, a decis să achiziţioneze combustibilul nuclear din Canada, de la compania Camenco. Motivul ar fi preţul mai bun.

Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar până când România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi.

Domnule prim-ministru Cioloş, vă rog opriţi această ticăloşie, indiferent care este preţul uraniului românesc. Şi poate o trimiteţi pe doamna Daniela Lulache să fie director la o grădiniţă, chiar dacă va fi o grădiniţă unde salariul este ca la Fondul Proprietatea sau Nuclearelectrica.

Iar, dacă Compania Naţională a Uraniului are probleme, ajutaţi-o acum".

• Victor Grigorescu: "Nu există niciun risc de insolvenţă pentru Complexul Energetic Oltenia"

În ceea ce priveşte situaţia CE Oltenia, ministrul energiei consideră că nu există niciun risc de insolvenţă, deşi reducerea datoriilor companiei se poate întâmpla în ani de zile, nu doar în patru luni de rezultate bune, după pierderi de 1 miliard de lei: "Îi vor trebui ani de zile pentru a-şi reduce pierderile. Există o nouă organigramă, un plan de restructurare care se află în discuţie cu partenerii sociali. Părerea mea este că CE Oltenia este pe un drum corect", a afirmat Vlad Grigorescu.