Ştirea că Rusia se pregăteşte să lanseze "criptorubla" a venit pe neaşteptate având în vedere că preşedintele Putin fusese destul de critic la adresa Bitcoin & Co până acum. Informaţia venea la mijlocul lunii octombrie şi avea ca sursă o declaraţie a ministrului Comunicaţiilor, Nikolai Nikiforov, preluată de mai multe site-uri locale. Preşedintele Putin şi-ar fi dat acordul pentru respectiva lansare în urma unei întâlniri cu uşile închise, iar criptomoneda rusească ar urma să fie emisă de stat fără a putea fi "minată" de cei interesaţi după modelul Bitcoin.
"Vom lansa cripto-rubla dintr-un motiv simplu - dacă noi nu o facem în două luni, partenerii noştri din EurAsEC (Comisia Economică din Eurasia) o vor face" ar fi declarat Nikiforov referindu-se în special la Kirghizstan ce cochetează cu ideea lansării unei unei criptomonede cu acoperire în aur. Putin s-a întâlnit de altfel în iulie cu Vladimir Buterin, co-fondatorul Ethereum (un fel de concurent al Bitcoin), după această întrevedere cerând însă mai multă reglementare pentru criptomonede. O "sugestie" preluată rapid de Banca Centrală din Rusia care a declarat, apoi, că ia în calcul interzicerea tranzacţiilor cu criptomonede.
Decizia Rusiei de a avea propria monedă virtuală, în condiţiile în care bula criptomonedelor se tot umflă, pune sub presiune vânzătorii tradiţionali de moneda "clasică" - în principal SUA, dar şi Uniunea Europeană, Elveţia, Japonia, etc.
Dacă şi China va face acelaşi lucru, mergând în paralel cu Rusia? Emiţând o nouă monedă virtuală şi interzicând circulaţia celor existente pe teritoriul naţional (acelaşi lucru îl face China), Rusia ar furniza o nouă marfă-beton la export, pe lângă oferta tradiţională a industriei extractive. Rusia şi China au fost, de altfel, cumpărători masivi de aur în ultima vreme (au vândut dolari pentru a cumpăra aur), iar dacă vor oferi şi o altă destinaţie pentru dolarii în circulaţie aducând criptomonede cu garanţia emitentului de stat, economia americană ar putea avea probleme în a-şi finanţa deficitul pe termen lung. SUA nu pot cocheta la fel de uşor cu emiterea unei criptomonede, în paralel cu interzicerea celor deja existente, din simplul fapt că dolarii aflaţi în circulaţie în afara ţării sunt mult mai numeroşi decât rublele şi yuanii.
În plus, apariţia Rusiei şi, poate, a Chinei în piaţa criptomonedelor ar putea amâna spargerea bulei "blockchain" care se prefigura la un moment dat, dându-i altă perspectivă. Dacă ne uităm pe graficul Ethereum (un concurent al Bitcoin) de pildă, vedem că, din septembrie 2015, când se tranzacţiona la 1,3 dolari, cotaţiile au ajuns, în numai doi ani, la peste 300 dolari (mai exact 328 dolari pe 16 octombrie). Or, o creştere de peste 24.000% cam aduce a bulă în pragul spargerii, având în vedere traiectoria sa (în aprilie 2017 era încă în jur de 50 dolari). Deocamdată, capitalizarea monedelor virtuale nu este de speriat (Bitcoin are 95 miliarde dolari, Ethereum 31 de miliarde, Riple sub 10 miliarde dolari), dar apariţia unor jucători mari precum Rusia şi China ar schimba anvergura pieţei criptomonedelor ducând-o spre postura unui concurent serios al valutelor tradiţionale.