Votul din buzunar

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 19 ianuarie 2010

Cătălin Avramescu

La ora la care scriu acest articol sunt transmise primele estimări ale votului din Ucraina. Văd la televizor mai mulţi cetăţeni, într-un univers rural decadent. Nu sunt interesaţi de politică. Unul zice că se duce la vot cu toate că e sigur că nu se schimbă nimic. Alţii stau pe baltă şi dau la peşte, netulburaţi.

Următoarele scene înfăţişează alegerile din Colegiul 1 Bucureşti. Alegători care nu ştiu ce e un colegiu şi sunt indignaţi că "nu li s-a spus". Trecători care dau din umeri. Prezenţă la vot foarte mică.

Există însă o formă de indiferenţă care este chiar mai frapantă decât aceasta faţă de politică. Este indiferenţa faţă de unele consecinţe ale actelor pe care le îndeplinim zilnic. În fond, votăm doar o dată la câţiva ani. Dar consumatori suntem în fiecare zi.

Aşa încât pe mine mă miră mai curând omul care împinge, în faţa mea, coşul la supermaket decât pes-carul ucrainean. Influenţa pe care o are un alegător oarecare este, să fim oneşti, foarte redusă. Dar consumatorul oarecare are o forţă reală. El are un "vot în buzunar". Piaţa liberă e un loc în care consumatorul individual are o putere demonstrabilă. Imaginaţi-vă un sistem politic în care am avea un referendum în fiecare zi. Pe mii de subiecte. Iar a doua zi, de la capăt.

Şi totuşi, chiar şi aici există o anume apatie morală greu de explicat. Faţă de politicienii de la televizor, avem păreri categorice. Ne indignăm că unul face vizite la un mogul urmărit penal sau că altul ia peste picior un ziarist. Dar când ne-am indignat ultima dată când am aflat despre derapajele morale ale companiilor şi ale afaceriştilor pe care îi plebiscităm, cotidian, din portofelul nostru?

Nu pretind să dau lecţii morale din amvon. Doar vă spun câteva dintre înclinaţiile şi reţinerile mele de simplu consumator. Nu cumpăr decât ouă de la găini crescute în aer liber, nu în sinistrele "baterii". Evit să frecventez terasele sau patinoarele din parcuri pentru că nu sunt de acord cu transformarea spaţiilor verzi în bâlciuri. Cumpăr lucruri - de la cărţi până la conserve de peşte - de la producători sau din ţări care îmi sunt pe plac, în vreme ce refuz (pe cât posibil) să cumpăr lucruri fabricate în dictaturi sau prin mijloace care afectează mediul.

Prosperitatea materială nu e singurul semn al capitalismului bine aşezat. În Occident, consumatorii doresc şi altceva decât să îşi îndese produse în sacoşă. Mulţi au o misiune. Lanţuri de magazine au prosperat din acest motiv. Pe pachetele de cafea scrie dacă fermierii au primit preţul corect pe boabele pe care le-au cultivat. Pe cutiile de cosmetice scrie că substanţele nu au fost experimentate pe animale. Pe conservele de ton scrie că peştele nu a fost prins cu un năvod care să afecteze delfinii.

Aici e vorba de ceva mai mult decât un comportament individual. Uneori, consumatorii se unesc pentru a boicota, în masă, produse şi servicii. În Italia s-au boicotat o zi pastele în semn de protest pentru creşterea preţurilor la aceste produse. În SUA, acum câţiva ani, "French fries" (cartofii-pai) au fost rebotezaţi "Freedom fries" (cartofii Libertăţii) de comercianţii îngrijo-raţi de boicotarea produselor franceze. Laptele pentru copii de la Nestlé a fost ţinta unui boicot încă din anii "70.

La originea celei mai mari democraţii din istorie, aceea a Statelor Unite, se află un boicot. În 1773, Parlamentul a votat Legea Ceaiului (Tea Act), prin care erau grav afectate interesele comercianţilor (şi contrabandiştilor) din coloniile americane. Ca răspuns, americanii au organizat un boicot al ceaiului importat de East India Company. Autorităţile portuare au refuzat să descarce sau să depoziteze ceaiul, uneori acesta putrezind pe chei, iar coloniştii au făcut legământ să renunţe la ceaiul englezesc.

Ceea ce ne duce, cred, la o constatare interesantă. În lumea Vestului, unul dintre agenţii schimbării istorice au fost chiar consumatorii, luaţi individual sau organizaţi într-o mişcare. Dreptul de a boicota este unul dintre drepturile redutabile ale omului. În 1880, irlandezii, pe cale de a-şi obţine independenţa, l-au boi-cotat un anume căpitan Boycott (de aici şi originea termenului), care era agentul unui mare proprietar englez. Indienii, la începutul secolului XX, tot în contextul luptei pentru independenţă, au organizat boicotul produselor englezeşti. În 1955, cetăţenii de culoare din Montgomery (Alabama) pornesc un boicot al autobuzelor segregate (compania de transport era privată), eveniment care a marcat perioada mişcării "drepturilor civile".

La noi a prins rădăcini concepţia după care capitalismul e doar o goană după bani. În Occident însă, piaţa liberă a avut mai degrabă alte justificări. Principalul său teoretician, Adam Smith, nu era "economist", aşa cum le place unora să spună, ci profesor de filozofie morală la Universitatea din Glasgow.

Aici, auzim adesea că politicienii trebuie să aibă înalte standarde morale. Dar cetăţenii? Sau noi avem un acces de moralitate doar o dată la patru ani, în campania electorală?

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Într-un an cu cartofi scumpi, am trecut iarna fără să cumpăr unul măcar. Mergeam la piaţă, treceam printre tarabele cu cartofi, iar cînd eram îmbiat să cumpăr, spuneam invariabil că sunt în grevă.

     

    Alta: foarte rar cumpăr vinuri franţuzeşti. Am avut un deceniu în care nu am cumpărat deloc, după experimentele nucleare din Mururoa (Tahiti).  

     

    Vă prezint acum un alt fel de grevă. La alegerile din iunie, pentru Parlamentul European, nu mi s-a permis să-mi exercit dreptul constituţional de vot, pe motivul că îmi era paşaportul expirat. Cu alte cuvinte, mi s-a negat dreptul de vot, fără o decizie judecătorească. Absurd! Drept urmare, am hotărît ca timp de 7 ani să nu mai calc pe teritoriu românesc. Aştept să vină paşaportul la mine. Dacă nu, renunţ la cetăţenia română. Simplu şi fără lamentaţii. 

    Propunerea mea este ca, dacă aveţi actele de identitate expirate, şi se pune problema să vă exercitaţi un drept fundamental, nu care cumva să vă lăsaţi călcaţi în picioare doar pentru că buletinul v-a expirat. Recurgeţi la represalii. Drepturile fundamentale nu trebuie dovedite. Ele se prezumă a fi incluse în persoană, iar nu în buletin. Teoria o puteţi găsi pe blogul meu. 

    1. Si autorul si Derapatuldelacentru fantazeaza !. 

      Cel mai mult ma mira autorul articolului, care ar trebui sa fie mai "cu picioarele pe pamant", insa constat ca vine sa ne vorbeasca de situatii si lumi idilice; sa fim seriosi dle Avramescu ! in afara de atitudinea celor (aproape la limita) care au taxat Monstruoasa Coalitie Transparenta (credea prezidentiabilul) si au asigurat succesul lui Basescu, pe cine, cand sau cum ii vedeti sa poata face "greva" pentru a indrepta ceva?? 

      Am si o nedumerire: din articol ar reiesi ca sunteti de acord cu cei care prefera conservele de ton, doar ptr. ca pe ele se scrie ca nu au fost amenintati/ prinsi si delfinii cu ocazia pescuitului respectiv. Deci ptr. delfin muma iar ptr. ton ciuma ! Ciudata atitudine. 

      Pe de alta parte de ce nu sunteti mai barbat si sa luati atitudine impotriva celor care ne-au invadat pietele exact cu marfuri care (bine ziceti) ar trebui sa fie interzise la granita , nu la raft ?. 

      Chiar nu cititi relamele si insciptile de pe produsele ce ni se vand; sub o alta perdea exact manevra cu delfinii (si nu numai) ni se serveste.

      Luptati-va cu mafia importatorilor, nu ne dati noua exemple si sfaturi fara nicio noima si rezultat. 

      De ce te miri ? (VEZI SA NU RAMAI CU GURA CASCATA) 

      Nu vezi ca doctul autor a fost foarte pe faza si a observat "universul rural decadent ucrainean" ; cam asa se filmeaza si pe la noi :universul decadent, prostimea, lumea celor gura casca! (deaia ti-am zis sa nu ramai cu gura cascata !) pentru ca cealalta prostime, uitatorii la televizor, sa aiba ce savura, seara de seara. 

      Nu se ia de cei care ne prezinta emisiuni jalnice seara de seara, incurajand prostia si manelismul, deoarece de acestia "depinde", nu se poate pune rau cu ei; il mai cheama din cand in cand la televizor.

      Asa ca nu te mai mira si grija sa stai cu gura inchisa; nu si cu condeiul; mi-ai placut. 

      Află că există şi piscicultură oceanică. Există în creierii munţilor chiar şi iazuri termostatate, în care se creşte peşte oceanic. Una din speciile ce pot fi crescute este chiar tonul. Nu însă la munte. Tonul este un peşte migrator. Asta înseamnă că "crescătoria" de ton se află în Ocean, şi este mobilă. O cuşcă imensă, tractată de-a lungul curentului. Pe Kuro-shio, cel puţin, aşa se face. Mai sunt şi alte metode de sporire a efectivelor de peşte oceanic, prin optimizarea curgerii curenţilor marini. Pentru crab, de pildă, - vietate de mîl - se instalează pe fundul mării module de beton, ce provoacă sedimentarea planctonului. Pentru ton însă, structurile artificiale sunt în aşa fel clădite, încît să provoace ascensiunea planctonului. Astfel, concentrările de peşte pot fi ameliorate, iar exterminarea improbabilă, din moment ce circulaţia hranei poate fi dirijată în aşa fel încît tonul să crească gras şi frumos, fără ca alte specii de peşte să fie lezate.

      Acuma, ideea opririi la graniţă a mărfurilor dubioase, este prea etatistă. Este o atitudine de puerilizare a cetăţenilor, şi în acelaşi timp, o îngrădire a liberei iniţiative. Aşadar, rămîne ca cetăţeanul însuşi să decidă ce, şi în ce condiţii cumpără, sau nu. 

      Chestia cu tonul/peste si tonul/muzica, arata subtilitate.

      Nu-i tonT domnilor; este chiar istet !. 

      Ce, am zis ca-i tonT ? Este istet, sunt deacord; eu am zis Derapatuldelacentru ; nu istetii derapeaza cel mai des si cel mai tare ??. 

    Cataline, de un drept la replica la afirmatiile pe care tu le faci pe blog-ul tau AI AUZIT ?? Imi place ca postezi fara ca utilizatorii si vizitatorii blog-ului tau sa poata posta macar un raspuns, o idee asupra celor scrise de tine.

    Dar nu ma mira deloc, intrucat, dupa modelul STAPANULUI tau absolut, iti place sa lovesti si sa fugi. 

    P.S: Ai scris carti, esti prof. univ., dar cu limba romana nu prea te intelegi bine.. din ce vad pe blog.. multe greseli privind punctuatia, cuvinte scrise gresit (probabil te grabesti, te cheama stapanul sa-i mai pui wiskey in pahar).. chiar si GRESELI GRAMATICALE (Probabil de la atata ENGLEZA.. incepi sa uiti romana de tot. )

    Esti jalnic! Multumesc! 

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
IBC SOLAR
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9760
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4612
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2832
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9711
Gram de aur (XAU)Gram de aur382.0804

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb