EnglishCurtea Constituţională va decide astăzi cine stabileşte data alegerilor parlamentare: Guvernul sau Parlamentul. Magistraţii vor discuta sesizările trimise de preşedintele Klaus Iohannis şi de Guvern cu privire la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Executivul.
Alegerile legislative vor avea loc în acest an pe 6 decembrie, conform hotărârii adoptată în 6 septembrie de guvernul Orban. Dar, în 27 iulie, Senatul a adoptat ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede că data alegerilor parlamentare să fie stabilită de Legislativ şi nu de către Guvern. În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă, ca for decizional.
Pe 17 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu actul normativ aprobat de Parlament, act care a fost atacat simultan şi de cptre Guvern, deoarece premierul Ludovic Orban consideră parlamentarii se află în conflict de interese, în condiţiile în care îşi pot prelungi cât mai mult posibil mandatul.
În obiecţia depusă la CCR, preşedintele Iohannis susţine că "în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă legea stabilirii datei alegerilor generale într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare".
Conform legislaţiei în vigoare, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Executivului privind data alegerilor.
Tot astăzi, CCR se va pronunţa şi pe conflictul juridic dintre Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
Părţile implicate în conflict şi-au exprimat punctele de vedere în şedinţa CCR din 8 iulie. Reprezentantul Senatului a argumentat că există un astfel de conflict deoarece s-a produs o confuzie între rolul preşedintelui Senatului şi al Biroului permanent, în sensul în care nu şeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiţie, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ.
De cealaltă parte, reprezentantul PÎCCJ a susţinut că Parlamentul şi-a exercitat abuziv şi discreţionar rolul în raport cu alte instituţii ale statului.
În 29 mai, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a sesizat CCR privind acest conflict juridic, din cauza ingerinţei directe a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta din urmă este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, declarat incompatibil, în martie 2015, prin decizie definitivă de ÎCCJ pentru că în 2010 a fost simultan consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.
În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.
Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că i s-a adus la cunoştinţă că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
