Euforia care i-a cuprins, după alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2019, după căderea guvernului Dăncilă şi după alegerile locale şi parlamentare din 2020, pe cetăţenii care au demonstrat în Piaţa Victoriei, neîntrerupt, din 31 ianuarie 2017 - de la celebra OUG 13 prin care guvernul Grindeanu dezincrimina abuzul în serviciu, este pe cale de a se stinge, acum, când s-au împlinit trei ani de la reprimarea violentă de către forţele de ordine a ceea ce este cunoscut drept Mitingul Diasporei. La trei ani de la 10 august 2018, când peste o sută de mii de români au demonstrat paşnic în faţa sediului Guvernului împotriva încercării PSD, condus de Liviu Dragnea, de a-şi subordona Justiţia, legile în materie au rămas cu modificările aprobate de Parlamentul condus de social-democraţi în perioada decembrie 2016 - decembrie 2020, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie încă nu a fost desfiinţată, iar responsabilii pentru reprimarea violentă a Mitingului Diasporei sunt încă în libertate şi nu par să fie deranjaţi de procurorii civili sau militari.

Deficitul bugetar al României va creşte cu 2,5 miliarde de lei la rectificare, faţă de estimarea de la începutul anului, a afirmat, ieri, premierul Florin Cîţu. Astfel, deficitul bugetar, sumele care trebuie împrumutate de guvern pentru a finanţa toate cheltuielile angajate prin buget, va creşte la 82,5 miliarde de lei. Cîţu a afirmat că deficitul ca procent din PIB va scădea totuşi, în condiţiile în care PIB-ul nominal din rectificare, estimat pentru finalul anului, va fi mai mare.

Premierul a declarat: "Aşa cum arată cifrele, deficitul bugetar care era la începutul anului de 80 de miliarde o să crească, cred, cu 2,5 miliarde de lei la această rectificare bugetară, dar va scădea ca procent din PIB pentru că avem un PIB nominal mai mare. (...) Cu siguranţă vor fi modificări faţă de forma iniţială (n.r. a rectificării bugetare), dar nu vom depăşi deficitul bugetar de la începutul anului şi va fi mai mic decât la început. Pentru mine este important ca rectificarea bugetară să meargă în direcţia susţinerii programului de guvernare, în susţinerea investiţiilor şi a susţinerii creşterii economice, care anul acesta va fi una foarte bună".

Cîţu nu a precizat dacă Ministerul Transporturilor va primi alocarea suplimentară de un miliard de lei solicitată de USRPlus, existând discuţii în coaliţia de guvernare în acest moment.

Reprezentanţii Cartel Alfa Gorj ameninţă cu proteste în faţa Ministerului Energiei, începând de luna viitoare, anunţă Pandurul.ro. Nemulţumirile liderilor confederaţiei sindicale au pornit de la declaraţia Elenei Popescu, director în cadrul Ministerului Energiei, care a spus că trebuie stabilite termene prin lege pentru renunţarea la cărbune.

Preşedintele Cartel Alfa Gorj, Alin Munteanu, acuză reprezentanţii ministerului de lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte viitorul energiei pe cărbune din România.

Alin Munteanu a spus la un post de radio, conform sursei citate: "Nu este pentru prima dată când doamna Elena Popescu spune că mineritul o să se închidă, dar atunci când dânsa încasa sute de milioane de lei vechi de la Complexul Energetic Oltenia, ca supraveghetor, nu spunea nimic că trebuie să se închidă cărbunele. Vine cu o reacţie şi spune că, până în anul 2030, cărbunele trebuie închis. Nu ştiu de unde are informaţia asta, noi nu ştim nimic. Doamna nu vine să spună ce punem în schimb".

Democraţia este o alcătuire slabă. Nu creşte de la sine şi nici nu îşi înfige viguros rădăcinile în pămînt, mulţumită cu cîte o picătură de apă de la Ăl de Sus şi transformîndu-se pe zi ce trece dintr-un firav răsad într-un exemplar viguros, rezistent şi îndurător la vicisitudinile vieţii. Trebuie nu doar hrănită cu grijă, în fiecare zi, din panerul valorilor sacre ale libertăţii, respectului abolut pentru drepturi şi libertăţi fundamentale, supremaţiei legii, atît de rare în mai toate alcătuirile sociale contemporane, în plus, trebuie pusă la adăpost de asalturile barbarilor, prădătorilor şi stricătorilor, ocrotită de nepăsarea, prostia, incompetenţa, lipsa de educaţie, iluziile, inerţiile şi comodităţile care alcătuiesc coagulantul masificării sociale.

Banca Naţională a României (BNR) ar putea opera o primă majorare de 25 de puncte de bază a ratei de politică monetară în luna noiembrie, consideră Ciprian Dascălu, economist-şef la BCR Cercetare. Acesta notează într-un raport că actualizarea prognozei de inflaţie de către BNR a fost însoţită de un discurs ferm din partea guvernatorului Mugur Isărescu.

Virgin Atlantic, compania aeriană transatlantică fondată de miliardarul Richard Branson, are nevoie de o redresare simţitoare a zborurilor ca să-şi poată asigura sprijinul investitorilor pentru eventuala sa listare la Bursa din Londra (London Stock Exchange - LSE), spun analiştii.

La finele săptămânii trecute, Sky News anunţa că Virgin Atlantic are în plan o ofertă publică iniţială (IPO), menţionând că operatorul de transport va face, probabil, un anunţ în acest sens la toamnă.

• (Interviu cu Rodica Lupu, director Cluster TEC) 

Reporter: Cum s-a născut ideea creării clusterului TEC, cine sunt membrii acestuia şi ce acţiuni aţi realizat de la lansarea sa?

Fotbalul autohton este precum chelul căruia îi lipsea o tichie de mărgăritar. Tot mai sărac, atât financiar cât şi în performanţe, proaspăt făcut de râs la nivel internaţional, unde echipele noastre au fost eliminate de formaţii din Kazahstan şi Albania, fotbalul autohton a alunecat, foarte uşor, în mijlocul unui scandal xenofob. Partidele Steaua - FK Csíkszereda (liga a 2-a) şi Farul Constanţa - Sepsi Sfântul Gheorghe au readus la lumină o problemă mai veche. Scandările suporterilor împotriva etnicilor maghiari au atras atenţia şi imediat au apărut reacţiile, inclusiv de la nivelul ministerului Sporturilor. Chiar dacă una e una şi alta e alta, trebuie totuşi să remarcăm că au existat manifestări xenofobe şi în sens invers, la multe manifestări sportive desfăşurate în zona Harghita, Covasna, dar oficialităţile nu au fost atât de rapide în reacţii. Oricum, o manifestare nu o justifică pe cealaltă. Nu este cazul să mai spunem că ori de câte ori există o problemă majoră se încearcă abaterea atenţiei, chestiunea xenofobobiei fiind adesea scoasă la înaintare. Nu este în regulă ca nişte tineri grupaţi în cadrul unor galerii să se manifeste în acest mod şi este esenţial ca toţi cei vinovaţi să fie sancţionaţi, dar nu ar strica să fim la fel de vehemenţi şi în ceea ce îi priveşte pe cei care în 30 de ani au distrus complet sportul autohton.

Abandonul şcolar reprezintă cea mai gravă problemă cu care se confruntă învăţământul autohton în ultimul deceniu. An de an, mii de copii renunţă la şcoală, mulţi dintre ei încă din clasele primare. Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop se declară îngrijorat de această situaţie, afirmând că şcolarizarea tuturor copiilor şi asigurarea unităţilor de învăţământ cu învăţători şi profesori bine pregătiţi ar trebui să constituie prima grijă: "Prima grijă a noastră ar trebui să fie şcolarizarea tuturor copiilor şi prevenirea abandonului şcolar. Altă grijă ar trebui să fie asigurarea tuturor şcolilor cu învăţători şi profesori buni, bine pregătiţi. Cum să fac limba şi literatura română cu un "profesor' care abia şi-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul şi directorul de şcoală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl ameninţă, în faţa elevilor şi părinţilor, cu destituirea?".

• Furnizorii de servicii de finanţare participativă vor trebui să fie autorizaţi de ASF 

Ministerul Finanţelor Publice a scos ieri, în dezbatere publică, un proiect de lege pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă pentru afaceri, adică platformele de crowdfunding, ce stabileşte o serie de reglementări privind funcţionarea acestora.

Finanţarea participativă reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanţare participativă, fără a-şi asuma el însuşi riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură potenţialii investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanţare. În general, prestarea de servicii de finanţare participativă se realizează cu participarea a trei tipuri de entităţi: dezvoltatorul de proiect care propune proiectul spre finanţare, investitorii care finanţează proiectul propus şi o entitate cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii de finanţare participativă care pune în legătură dezvoltatorii de proiecte şi investitorii în cadrul unei platforme online.

Îndârjirea cu care "muncesc" infractorii cibernetici ar merita o cauză mai bună. O instituţie cunoscută este din nou folosită pentru a înşela oamenii. Noi mesaje înşelătoare care pretind că sunt trimise de către Poşta Română urmăresc golirea conturilor bancare ale destinatarilor, avertizează specialiştii Bitdefender.

Programul Capitala Tineretului din România naşte pasiuni la nivelul conducerii unor oraşe. Ediţia numărul şase a programului aduce număr de şase oraşe aplicante pentru titlul de Capitala Tineretului din România, ediţia 2023. Craiova, Satu Mare, Târgu-Jiu, Târgu Neamţ, Târgu Secuiesc şi Vaslui vor să transforme propriile viziuni în proiecte de dezvoltare concretă cu participarea activă a tinerilor.

Producătorul de materiale de construcţii Macofil Târgu Jiu (MACO) a raportat, pentru primele şase luni ale acestui an, un profit net de aproape 4,93 milioane de lei, cu 26,5% peste cel din primul semestru al anului anterior, în condiţiile creşterii veniturilor din exploatare cu 12,4%, până la 26,86 milioane de lei, se arată în raportul companiei publicat, ieri, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Gusturile publicului se schimbă. Bătălia dintre posturile TV clasice şi internet pare să fie pierdută de primele. O dovadă o reprezintă şi audienţele de la recent încheiatele Jocuri Olimpice (cele mai mici din epoca televizării competiţiei). Postul american de televiziune NBC a anunţat că Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost "cele mai urmărite din istorie pe internet", în ciuda audienţelor în scădere la TV în raport cu Jocurile precedente.

Senatul a luat act, ieri - cu 70 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abţinere şi cinci parlamentari care nu au votat -, de informarea făcută de Guvern în legătură cu adoptarea în 5 august a OUG 84/2021 prin care se abrogă prevederi referitoare la debranşarea/deconectarea clienţilor rău-platnici la gaze naturale şi energie electrică. Potrivit articolului 115 din Constituţie, o ordonanţă de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la camera competentă sesizată, Senatul în acest caz, şi după publicarea ei în Monitorul Oficial. Camerele Parlamentului, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în cinci zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.

Premierul Florin Cîţu nu a acceptat provocarea lui Ludovic Orban, cel care a spus că învinsul de la Congresul PNL ar trebui să-şi dea demisia din funcţia deţinută, fie că este vorba de şefia Guvernului, fie de preşedinţia Camerei Deputaţilor.

Pieţele din Europa au crescut ieri, în majoritate, în aşteptarea datelor privind evoluţia inflaţiei din SUA, care sunt programate să fie publicate astăzi.

• London Stock Exchange

- Titlurile companiei britanice de livrare a alimentelor Delivery Plc s-au apreciat cu 7,4%, la 364,78 pence la ora locală 14.03. Compania germană Delivery Hero SE a preluat 5,09% din acţiunile rivalei online Deliveroo.

- Acţiunile lanţului de magazine Next Plc au coborât cu 1,6%, la 7.940 pence la ora 14.05, deşi Consorţiul Britanic al Retailului a informat că vânzările cu amănuntul din ţară au sporit cu 6,4% în iulie 2021, în ritm anual.

- Indicele FTSE 100 a crescut cu 0,004%, la 7.132,60 puncte la ora 14.06.

• Prime Transaction: "Tranzacţiile cu acţiunile Banca Transilvania au asigurat peste o treime din rulaj" 

Opt din cei nouă indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut creşteri în sesiunea de ieri, în ton cu evoluţiile din pieţele europene. Indicele BET, al celor mai lichide 17 acţiuni de la bursa noastră, s-a apreciat cu 1,27%, la 12.047,24 de puncte, la doar un pas de maximul istoric din urmă cu aproape o lună, de 12.055,03 puncte.

Indicele ZEW al încrederii investitorilor în economia Germaniei a scăzut abrupt în luna august, după alte două scăderi în iunie şi iulie, evoluţie ce indică nu doar o temperare a aşteptărilor privind evoluţia economiei în perioada următoare, ci chiar îngrijorări cu privire la direcţia activităţii economice în următoarele luni. Luna august a adus totuşi o nouă îmbunătăţire a situaţiei curente, potrivit companiilor germane.