Ziua în care toţi îşi arată muşchii

Ziua de astăzi are o puternică încărcătură simbolică. Pentru toate părţile implicate în încleştarea dintre Federaţia Rusă şi Occident. Ucraina fiind puternic angajată, dar prin procură. Este 9 mai. După ce, iniţial, Vladimir Putin a sugerat că, în urma atacului celor două drone asupra Kremlinului, din motive de securitate, renunţă la organizarea unei mari parade în Piaţa Roşie, iată că s-a răzgândit. Europenii îşi arată şi ei muşchii. Dedică această zi Europei.

Interesant. Pentru prima dată, o paradă în Piaţa Roşie destinată sărbătoririi Zilei Victoriei a avut loc nu în 9 mai, ci în 24 iunie 1945. Autorităţile sovietice s-au bâlbâit mult până când au decis să fixeze o zi destinată aniversării victoriei. În 1946 şi 1947, 9 mai a fost declarată zi liberă, dar nu a avut loc nicio paradă. O a doua paradă în Piaţa Roşie a fost organizată abia în 1965, la aniversarea a 20 de ani de la victoria împotriva fascismului. După încă o pauză de 20 de ani, în 1985, a fost organizată din nou o paradă, apoi cinci ani mai târziu şi după alţi cinci ani, în 1995, s-au serbat 50 de ani de la victoria împotriva fascismului. Abia de atunci parada din Piaţa Roşie a devenit anuală, a fost organizată cu tot mai mult fast, ziua fiind revendicată aproape în exclusivitate de Federaţia Rusă. O zi simbolică, prin care Moscova s-a străduit să acrediteze în întreaga lume teza conform căreia marea victorie îi aparţine. Este adevărat. Uniunea Sovietică a avut cele mai multe victime. Dar cei mai mulţi bani şi cel mai mult armament au fost scoase la bătaie de Statele Unite şi Marea Britanie. Victoria a fost comună.

Victoria comună acum este splitată. Pentru că fix în această zi de 9 mai statele continentului au decis să fie sărbătorită Ziua Europei. Ceea ce se şi întâmplă.

Şi fiindcă tot este o zi cu o puternică încărcătură simbolică, principalii jucători fac fel de fel de gesturi menite să-şi adjudece evenimentul pentru promovarea propriei imagini. Evgheni Prigojin, "bucătarul" lui Putin, cel care a alcătuit o armată paralelă de mercenari, cei mai mulţi recrutaţi din rândul puşcăriaşilor de drept comun şi care a generat literalmente câmpuri de cruci, s-a luat la întrecere cu Volodimir Zelenski în materie de mesaje. Nu a fost zi în ultima vreme fără ascultăm fel de fel de discursuri ale lui Prigojin. Discursuri de ameninţare. Ele au vizat în exclusivitate situaţia din Bahmut. Şeful mercenarilor a anunţat zi de zi că, întrucât nu primeşte muniţie şi nu mai acceptă să-şi transforme mercenarii în sinucigaşi, se va retrage din Bahmut. Chiar în ziua de 9 mai. Când expira ultimatumul. Dar s-a răzgândit. Iar azi s-a dezlănţuit. Face o ultimă încercare disperată de a cuceri o localitate transformată în ruine şi care nu prezintă în realitate vreo mare importanţă strategică. Ci doar simbolică.

Putin, la rândul lui, după ce s-a răzgândit legat de parada din Piaţa Roşie, acuzând Ucraina că a explodat cele două drone deasupra Kremlinului, şi-a năpustit avioanele, rachetele şi dronele, încercând să aniverseze Ziua Victoriei însângerând cât mai mult oraşele ucrainene şi în primul rând Kievul. Operaţiunea are tot o încărcătură simbolică.

La fel cum încărcată de simbol este şi noua vizită oficială la Kiev a Ursulei von der Leyen, însoţită de cuvenitul alai al mai marilor de la Bruxelles.