"«Cenzura» aplicată de FMI şi CE, o garanţie pentru evitarea derapajelor"

Reporter: Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale acestui an, din punct de vedere economic şi al mediului de afaceri?

Gabriel Sincu: Din punct de vedere al specialistului în fiscalitate, lucrurile bune ar fi introducerea reglementărilor de holding, scutirea de la impozitare a profitului reinvestit şi scăderea cu 5 puncte procentuale a CAS. De asemenea, demararea procesului de reformă a ANAF cu suport de la Banca Mondială, este un lucru ce ar putea să ne dea şansa să avem, în câţiva ani, un sistem de administrare fiscală modern şi eficient. Ca puncte slabe, aş enumera "taxa pe stâlp", acciza suplimentară la combustibil şi modul de calcul al accizelor. De asemenea, păstrarea aceleiaşi abordări din partea inspectorilor fiscali: "toţi contribuabilii sunt evazionişti".

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia fiscalităţii din ţara noastră?

Gabriel Sincu: Cea mai mare problemă a celor care au în mână finanţele ţării este acoperirea deficitului. Eu înclin să cred că acest lucru va fi realizat prin păstrarea "taxei pe stâlp" în forma actuală şi printr-o presiune mult mai mare pe contribuabilii buni platnici, pentru că este greu de crezut că problema evaziunii fiscale va putea fi rezolvată peste noapte.

Reporter: Cum credeţi că pot creşte investiţiile străine directe, care se află pe un trend de scădere?

Mihai Pop: Din punct de vedere al formării de capital, într-adevăr reducerea investiţiilor străine reprezintă o problemă care încă nu este total eliminată prin investiţiile realizate de capitalul autohton. Întrucât nivelul investiţiilor străine se află la un minim multianual, ne aşteptăm ca acesta să crească semnificativ în următorii ani.

Gabriel Sincu: Din perspectiva fiscală, ar fi necesare două lucruri. În primul rând, avem nevoie de un sistem fiscal şi de administrare care să fie stabil şi previzibil şi care să încurajeze investiţiile în activităţi ce generează dezvoltare pe termen lung. În cel de-al doilea rând, este necesară o reformă a modului de impozitare a muncii (cu eliminarea privilegiilor şi plafonarea tuturor contribuţiilor la trei salarii medii pe economie, indiferent de forma contractuală sub care se obţin veniturile). Cu respectarea acestor două condiţii, cu siguranţă că România va reprezenta o opţiune solidă pentru investitorii străini şi români care vor să se extindă, mai ales că problemele din Ucraina îi fac pe mulţi să nu treacă graniţa de est a UE.

Reporter: În ce domenii sunt anunţate fuziuni şi achiziţii?

Mihai Pop: Pentru fuziuni şi achiziţii putem nota în acest moment câteva pieţe active, cu tranzacţii numeroase şi un interes acut din partea investitorilor, respectiv sectorul serviciilor financiare, cel imobiliar, energia şi telecomunicaţiile.

Reporter: Cum vedeţi desfăşurarea testelor de stres anunţate pentru anul viitor, în ţara noastră? Credeţi că băncile de la noi sunt pregătite pentru un astfel de exerciţiu?

Mihai Pop: Băncile din România au primit aceste mesaje de consolidare cu destul de mult timp în urmă, astfel încât să fie vizibile tranzacţiile ce au la bază acest demers. Putem, aşadar, extrapola că sistemul a avut timp să se reconsolideze, motiv pentru care şansele ca acest exerciţiu să aibă implicaţii negative sunt foarte scăzute.

Reporter: Estimaţi că vom asista la relansarea creditării şi în ce mod va fi realizat acest pas?

Mihai Pop: Creditarea se află şi ea într-o perioadă de maturizare, iar întoarcerea la "creditul cu buletinul" este improbabilă. Totuşi, creditare există în anumite paliere, iar lărgirea acestor paliere va dura încă o perioadă de cel puţin doi ani, în care băncile urmează să-şi însuşească în procesele interne experienţa ultimului ciclu economic.

Reporter: Având în vedere că dobânzile la depozite sunt în scădere, care este alternativa optimă pentru cei care doresc să facă plasamente?

Mihai Pop: Randamentele, în general, vor fi în scădere, de la cele din dobânzi, până la cele obţinute din imobiliare, fonduri mutuale etc. Totuşi, randamentele, dar şi riscurile asociate vor fi mai interesante pentru investiţiile legate de afaceri.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia relaţiilor noastre cu organizaţiile financiare internaţionale?

Gabriel Sincu: Este obligatoriu să continuăm aceste acorduri şi să deschidem altele noi, chiar dacă nu vom accesa banii respectivi. "Cenzura" aplicată de aceste organizaţii autorităţilor noastre reprezintă o garanţie că vor fi evitate derapajele şi că lucrurile vor fi orientate în direcţia bună.

Reporter: Ce perspective are mediul economic de la noi?

Gabriel Sincu: Eu sunt optimist şi sper într-o dezvoltare puternică a business-urilor antreprenoriale româneşti, care să aducă un suflu nou în economie şi să constituie o baza solidă de creştere pe termen lung.