Un nou raport Greenpeace explică motivele pentru care ar trebui să fie eliminate pesticidele din modelul agricol actual. Raportul, lansat recent la nivel global, examinează modul de utilizare a pesticidelor de sinteză în Europa şi efectele grave pe scară largă pe care acestea le au asupra mediului, inclusiv modul în care ele degradează unele servicii ecosistemice esenţiale.
De asemenea, documentul propune metode de consolidare a reglementărilor ce au rolul de a controla utilizarea pesticidelor.
"De mai multe decenii, sistemul agricol global se bazează pe aplicarea pe scară largă a sute de tipuri de pesticide de sinteză, determinând astfel construcţia şi consolidarea unor adevărate imperii comerciale, dar şi deprinderea unor rutine de aplicare a pesticidelor, tendinţă în creştere pe continentul european, dar şi la nivel mondial. Utilizarea produselor agro-chimice reprezintă însă un risc pentru faună şi pentru mediul înconjurător. În Uniunea Europeană, aproximativ una din patru specii (24,5%) dintre cele vulnerabile sau periclitate sunt ameninţate de apele reziduale din agricultură, inclusiv datorită folosirii de pesticide şi îngrăşăminte chimice. Din ce în ce mai multe date ştiinţifice disponibile la nivel global demonstrează, pe lângă efectul imediat al toxicităţii acute, şi pe cele subtile, sub-letale, şi de asemenea şi faptul că pesticidele nu sunt o armă precisă, care să vizeze doar speciile ţintă de dăunători. Efectele lor provoacă pierderi semnificative de biodiversitate, prin reducerea populaţiilor mai multor organisme din cadrul ecosistemelor agricole, dar şi de-a lungul lanţurilor trofice, substanţele toxice din amestecul de pesticide înfluenţând declinul mai multor specii. Un alt aspect important îl reprezintă faptul că pesticidele au o distribuţie largă în mediul înconjurător şi pot fi transportate la distanţe semnificative faţă de zonele în care au fost aplicate iniţial", se arată într-un comunicat remis redacţiei.
Conform sursei citate, în anul 2015, în urma analizării a peste 800 de rapoarte ştiinţifice, "IUCN Task Force on Systemic Pesticides" a semnalat un declin catastrofal al insectelor din Europa. Efectele negative pot fi devastatoare, având în vedere faptul că 70% dintre principalele 124 de alimente vegetale, folosite în mod direct pentru consumul uman, aşa cum este cazul merelor, sunt dependente de polenizare pentru obţinerea unor fructe de bună calitate, sau pentru un randament de producţie crescut.
Reprezentanţii Greenpeace au mai menţionat că începând cu decembrie 2013, din cauza efectelor negative semnificative înregistrate asupra coloniilor de albine şi bondari, Comisia Europeană a restricţionat folosirea pe o perioadă de 2 ani a 3 insecticide din clasa neonicotinoide: imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin. Pe parcursul acestei perioade se spera creşterea performanţei coloniilor de bondari pe culturile agricole, dar din nefericire nu este efectuată nicio monitorizare riguroasă în acest sens. "De asemenea, în România nici nu ar avea sens o astfel de monitorizare, deoarece Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a facilitat şi în 2014 şi în 2015 obţinerea mai multor derogări în vederea folosirii în continuare a acestor substanţe în agricultura românească", precizează comunicatul amintit.
"Solicităm revizuirea de urgenţă a obiceiurilor dăunătoare dictate de agricultura chimizată. Schimbarea ar trebui să plece de la liderii noştri politici, care trebuie să adopte poziţii publice împotriva folosirii pesticidelor chimice şi să sprijine tranziţia către o agricultură durabilă, ecologică", a declarat Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.