Rata anuală a inflaţiei a coborât la finalul anului trecut la 6,30%, de la 6,74% în noiembrie, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. În aceste condiţii, nivelul inflaţiei se află semnificativ sub nivelul prognozat de Banca Centrală de 6,7% şi se situează şi sub nivelul aşteptat de analişti, care anticipau că inflaţia anuală va fi în intervalul 6,6% - 6,8%. Ţinta de inflaţie pentru anul 2008 fusese de 3,8% plus sau minus un punct procentual, iar pentru 2009, BNR şi-a fixat o ţintă de inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual . Banca Centrală a adoptat în 2005 politica de ţintire a inflaţiei şi a reuşit să-şi atingă obiectivul doar în 2006, când rata anuală a inflaţiei de la sfârşitul anului a fost de 4,87%, sub ţinta anunţată de 5%, plus sau minus un punct procentual. O nouă ratare a ţintei de inflaţie în acest an ar pune vizibil în pericol ţara noastră în ceeea ce priveşte adoptarea monedei euro în 2014, susţin analiştii.
Potrivit unei analize realizate de Citi Bank, nivelul inflaţiei pentru decembrie este cu mult mai scăzut decât cel prognozat de Citi Bank de 6,8%. "Eroarea de estimare provine din rata de inflaţie la produsele alimentare, care este mai scăzută decât ne aşteptam", spun analiştii Citi Bank, care estimaseră o creştere lunară a preţurilor la alimente de 0,9%, iar acestea au crescut numai cu 0,5%. Rezultatele pentru luna decembrie arată şi o creştere lunară a indicelui preţurilor de 0,16%. Tarifele la servicii au crescut în principal din cauza deprecierii leului, medie cu 3,7% de la un curs mediu de schimb de 3,7753 lei/euro în noiembrie la 3,9153 lei/euro în decembrie. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în decembrie la ouă (5,1%), transport aerian şi telefonie (3,86%), cartofi (2,26%) şi lapte de vacă (2,02%).
Estimările Citi Bank referitor la rata inflaţiei pentru 2009 au în vedere scăderea preţului la mărfuri şi redresarea agriculturii, iar nivelul estimat este de 5%, peste ţinta de 3,5% propusă de BNR.
Analiştii spun că, având în vedere preţul mărfurile nealimentare şi evoluţia activităţii din agricultură, inflaţia ar fi putut să scadă chiar şi în 2008 până la un nivel de 5%, însă ieftinirea puternică a leului şi deteriorarea pieţei au dus inflaţia peste nivelul de 6%. Economiştii Citi Bank se aşteaptă ca Banca Centrală să reducă cu cel puţin 1,5 puncte procentuale dobânda de politică monetară pînă în a doua jumătate a anului, dar consideră că absenţa îmbunătăţirilor din domeniul fiscal, precum şi continua deprecierea a leului, pot determina BNR să amâne această diminuare. Pe de altă parte, analiştii mai spun că sprijinul Fondului Monetar Internaţional, alături de o apreciere a monedei naţionale, ar putea convinge Banca Centrală să reducă chiar mai mult rata dobânzii de politică monetară.
Analiştii avertizează că în ciuda datelor despre inflaţie, mai scăzute decât ne aşteptam, politica monetară trebuie abordată cu vigilenţă în continuare. Adâncirea deficitului bugetar, odată cu alegerile electorale din luna noiembrie, este mult mai periculoasă decât ne aşteptam, spun economiştii Citi Bank, în urma ultimelor date, care arată un deficit bugetar în jurul valorii de 5%. În perspectiva acestora, estimările privind inflaţia alături de deciziile pe care le va lua BNR, în urma politicii agresive promovate în 2008, face loc posibilităţii scăderii dobânzii de politică monetară cu circa 1,5 puncte procentuale. De asemenea, reducerea va avea loc în cea de-a doua jumătate a anului, când Banca Centrală va avea date mai clare asupra evoluţiei inflaţiei şi pieţei valutare. Potrivit analizei efectuate de Citi Bank, rezervele valutare ale ţării noastre se vor diminua, iar acest fapt, asociat cu riscul ca băncile mamă să nu-şi mai poată finanţa subsidiarele, impune nevoia unei finanţări din parte FMI.
1. cu fmi sau fara fmi?
(mesaj trimis de picu' în data de 14.01.2009, 01:02)
1. ce legatura are deficitul bugetar pe 2008 (5,29% din PIB) cu rezervele valutare ale bnr si de ce, daca citi bank are grija subfinantarii subsidiarelor, trebuie sa vina fmi ?