A fost un eşec?

Cuvântul eşec este pe buzele multora atunci când vorbesc despre votul de joi, 8 decembrie, prin care Austria a blocat aderarea României la spaţiul Schengen în ceea ce va fi probabil cel mai celebru - pentru opinia publică românească - Consiliu JAI. Dar, a fost oare România umilită prin decizia de la Bruxelles?

Dacă ne uităm la răbufnirea de ură şi la naţionalismul furibund care se manifestă pe reţelele sociale şi în mare parte din mass media, s-ar părea că România a fost îngenunchiată. Cu siguranţă României i s-a făcut o nedreptate, dar nu ţara noastră, ci Austria se află într-o situaţie dificilă: este izolată la nivel european, iar explicaţiile cancelarului Karl Nehammer şi ale ministrului Gerhard Karner nu sunt plauzibile nici măcar pentru susţinătorii Partidului Popular austriac. În schimb, declaraţiile belicoase ale unor politicieni - mai ales de la PNL - şi reacţiile unui părţi a publicului pot face mult rău României, creând imaginea unei ţări sangvinare şi iraţionale. Iar aceasta ar fi o adevărată victorie a lui Nehammer şi a consultaţilor săi, care par să intenţioneze să construiască o campanie de comunicare pe lupta împotriva "marii înlocuiri" reprezentată de pericolul hoardelor de "migranţi ilegali" şi a persecuţiilor anti-austriece ale României şi românilor. Şi atunci, victoria noastră morală şi politică - căci a fost o victorie - se va transforma într-un adevărat eşec!

De fapt, decizia de a juca cartea migraţiei şi a bloca România şi Bulgaria nu este a Austriei, nici măcar a coaliţiei de guvernare din Austria, ci a unor reprezentaţi ai Partidului Popular austriac din guvern (ÖVP - conservator).

În 2023, Austria va cunoaşte, între ianuarie şi aprilie, trei alegeri pentru parlamentele de land, teste esenţiale pentru Partidul Popular austriac aflat în cădere după scandalurile de corupţie care l-au zguduit în ultimii doi ani. Pe 29 ianuarie vor fi alegerile pentru parlamentul Austriei Inferioare (dar aici conservatorii sunt încă pe primul loc, deşi în cădere de între 8 şi 10%), pe 5 martie în Carinthia (unde conservatorii riscă să piardă puterea în favoarea social democraţilor) şi în Salzburg pe 23 aprilie (unde pe primele locuri sunt aproape la egalitate social-democraţii şi extrema dreapta). În cinci sondaje publicate între 31 octombrie şi 12 noiembrie, partidul Popular s-a clasat pe locul al treilea, în patru din cinci sondaje Partidul Social Democrat (SPÖ) fiind pe primul loc şi Partidul Libertăţii (FPÖ - extremă dreapta populistă şi antimigraţie) - cunoscut deja de pe vrea lui Jörg Heider - pe al doilea, iar într-unul Partidul Libertăţii se afla chiar pe primul loc. Scorul mediu al social-democraţilor era de 27%, cu o maximă de 29%, al extremei drepte de 14% (cu o maximă de 25%), iar al conservatorilor de 20%, cu o maximă de 22%. Ori, de la începutul lunii august, conservatori au fost întrecuţi în sondaje de extrema dreaptă, ceea ce nu se mai întâmplase din 2017, iar diferenţa a crescut din ce în ce mai mult.

Acesta este unul din principale motive pentru care, în căutare de voturi uşoare, şi foarte probabil ca urmare a sfaturilor unor consultaţi care pot foarte uşor să fie influenţaţi de agenţii ruşi, atât de prezenţi în Austria, liderii conservatorilor austrieci au luat decizia să mizeze pe migraţie pentru a se relansa şi a-i contracara pe extremişti, dar şi pentru a pune social-democraţii şi ecologiştii în dificultate. Deşi la reuniunea Forumului de la Salzburg (un parteneriat de securitate central-european bazat pe o iniţiativă a Ministerului Federal de Interne austriac şi din care fac parte Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia), desfăşurat la Bucureşti pe 15 şi 16 noiembrie, organizat de ministerul de resort din România, ministrul de interne austriac a anunţat susţinerea pentru candidatura României la spaţiul Schengen, două zile mai târziu a făcut o declaraţie - care a stat la baza unui articol pe care l-am scris pentru Bursa acum patru săptămâni - în care a pus problema nefuncţionalităţii spaţiului Schengen şi, deci, a imposibilităţii extinderii acestuia. În doar trei săptămâni problema a devenit centrală în discursul cancelarului austriac şi pusă în termeni care să nu lase loc de întors. În aceste condiţii, votul Austriei era absolut previzibil. Atunci, de ce a mai insistat România cu introducerea temei pe agenda Consiliului JAI câtă vreme deznodământul era cunoscut?

Demonstrând izolarea Austriei, România proba sprijinul pe care reuşise să-l mobilizeze, fapt fără precedent, deci succesul relativ al strategiei sale, precum şi falsitatea şi absurditatea poziţiei Vienei. Efortul Franţei, nu doar în timpul preşedinţiei sale, ci şi prin organizarea consiliului extraordinar JAI pe tema migraţiei, din 28 octombrie, dedicaţia şi efortul preşedinţiei cehe, mobilizarea Comisiei Europene, sprijinul efectiv al Luxemburgului şi Germanei sunt o demonstraţie de forţă pe care niciun alt stat membru din Europa centrală n-a mai putut-o face. Austria a creat un precedent periculos pe linia precedentelor Ungariei şi Poloniei - şi nu este la prima abatere de genul acesta pentru că în 2000, când cancelarul Wolfgang Schussel (care a fost membru al consiliului de administraţie al Lukoil din 2019 până după începerea războiului din Ucraina, când a fost forţat să demisioneze) a format un guvern cu extrema dreaptă au fost aplicate sancţiuni europene împotriva Vienei, ajungând să viruseze agenda europeană din cauza calendarului electoral şi a influenţei străine. Aşa că România nu a înregistrat un eşec, ci din contră, a reuşit să construiască coaliţii şi să marcheze spiritele. Dar dacă puseul naţionalist creat după votul de joi nu va fi stins, atunci această situaţie tactică nu va mai putea fi conservată.

Opinia Cititorului ( 10 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Nu mai plânge Baby în data de 12.12.2022, 07:04)
C-o sa te faci mare ,o sa te apuci de treabă și vei zburda prin Schengen !.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2022, 14:04)
In 2033.
3. Razboiul pentru resurse
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 12.12.2022, 14:38)
Totul e despre resurse, mai precis despre gazul din Marea Neagra in acest caz. Austriecii au dorit ca prin intermediul OMV-Petrom sa aiba acces la o cantitate cat mai mare de gaz, dar legea offshore, in forma ei actuala, restrictioneaza acest lucru. Cancelarul a discutat cu Ciuca si Iohannis, iar raspunsul acestora l-a facut sa se opuna aderarii Romaniei la Schengen. Restul sunt povesti...
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2022, 14:45)
  Cancelarul a făcut ce a crezut ca e mai bine pentru tara lui.
  CIUCA SI IOHANIS AU FACUT CE E MAI BINE PENTRU ROMÂNIA.
  De ce nu vedem lucrurile și asa?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2022, 15:27)
Eu cred ca Austria ar trebui pedepsita exemplar pentru votul din JAI. Austriecii, ca si germanii, sunt o specie diferita, care relationeaza altfel decat ceilalti europeni, si intelege mai degraba o pedeapsa decat intoarcerea celuilalt obraz. Citatul urmator este din cartea ''Instinct of the herd in Peace and War" publicata de Wilfred Trotter in 1916: "...the moral reactions of Germany follow the gregarious type which is illustrated by the wolf and the dog, it follows that her respect is to be won by a thorough and drastic beating, and it is just that elementary respect for other nations, of which she is now entirely free, which it is the duty of Europe to teach her."
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Lucian în data de 12.12.2022, 19:26)
  corect !!
  si in plus se transmite un mesaj si Olandei
5. Clasa politica din Romania si-a facut datoria ?
(mesaj trimis de Ion în data de 12.12.2022, 19:35)
Esecul intrarii Romaniei in spatial Schengen, la care aspiram de 11 ani, este ilustrarea perfecta a faptului ca Romania are dupa Revolutie la conducere o clasa politica corupta si incompetenta preocupata de propria chiverniseala, tradatoare de tara pentru a nu fi deranjata in activitatea de imbogatire pe seama cetateanului Roman, platitor de taxe. Coruptia a coborat pana la ultimul functionar, ultimul vames.
Am ajuns o colonie a Europei Occidentale, o piata de desfacere a marfurilor fabricate in vest, a sursa de materii prime ieftine, o sursa de forta de munca ieftina. Clasa politica nu apara interesele natiunii romane si se conformeaza fara discernamant cerintelor din vest. O tara cu potential agricol urias cumparam masiv alimente din vest. Marim cheltuielile pentru armament (beneficiar principal Statele Unite ale Americii), pentru mentinere trupe straine in tara, pentru pensii speciale sau suplimentare unor categorii profesionale utile clasei politice si in schimb micsoram bugetele Educatiei si Sanatatii; condamnam multi pensionari la foamete.
Suntem partener strategic al Statelor Unite ale Americii dar care sunt investitiile ei in Romania ?. Cetatenii romani au probleme cu viza de intrare in State. Premierul Ciuca a multumit Statelor Unite ca ne-a dat cateva milioane dolari pentru gasirea unui teren unde ar urma sa fie amplasate reactoare nuclare energetice cumparate de la ei. In schimb Statele Unite pompeaza miliarde de dolari in Ucraina, bani care practic vor fi imposibil de recuperat; penibila situatie pentru Romania.
Media oficiala din Romania da vina exclusiv pe Austria dar nu se intreaba de ce si dupa 11 ani de incercari suntem refuzati. Austria ne-a tratat asa cum suntem vazuti la Bruxelles (o colonie) si si-a aparat interesul ei egoist cum fac si alte tari din UE. As aminti aici 2 tari de la care Romania ar putea invata: Polonia si Ungaria. Eu propun ca la toti vamesii in activitate sau care au activat in vama sa se realizeze un control al provenientei averilor lor, sa se verifice daca venturile lor salariale justifica averile posedate; cred ca vor fi surprize mari si clasa politica ar avea o prima dovada a insuccesului.
Presedinte W. K. Iohannis:
- Unde este “Romania educata” ?
- Unde este “Romania lucrului bine facut” ?
- Se spune ca ati declarat ca Romania este un stat esuat, unde erati presedinte ?
- Nu considerati ca ar fi cazul sa demisionati ? raspundeti de politica externa a tarii si ati avea mai mult timp sa va ocupati de casele din Sibiu.
Nu ar fi cazul ca si alte personae sa-si dea demisia ?
Presedintele Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarant recent, nonsalant ca bancile “au sarit calul cu dobanzile Robor” si de atunci aceasta dobanda nu a mai crescut.
Atitudinea celor 2 inalti demnitari arata ca in Romania domnia legii este departe si ea se afla la cheremul bunei dispozitii a oamenilor politici aflati la conducerea ei iar respectarea legii este obligatia numai a cetateanului de rand, platitor corect de impozite, fara conexiuni cu retelele de putere din structura administrativa a statului roman.
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de Lucian în data de 12.12.2022, 19:37)
  Nu si-a facut datoria , dar asta nu inseamna sa ne resemnam !!! Putem fiecare sa actionam .
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2022, 21:05)
  Ai perfectă dreptate. Problema este atât incompetența, cât și corupția structurii noastre administrative. Fie că este vorba de bănci, autorități de reglementare precum ASF, agenții de aplicare a legii, cum ar fi DICOTT și mass-media, care sunt toate controlate acum de cei care au "rețelele de putere". În centrul tuturor acestor lucruri se află, din păcate, anumiți oameni, atât din trecut, cât și din prezent, care au fost și se află chiar la instituția care are sarcina de a proteja România – serviciile secrete. Au eșuat și poporul român continuă să eșueze. Edward Hellvig însuși a spus-o deschis, dar todate asta e tot ce a fost - vorbesc.
  UE vrea o clasă politică slabă în România. Acolo unde există slăbiciune, manipularea și controlul sunt mult mai ușor de exercitat. Devenim o colonie. Dacă nu există nimeni care să apere drepturile României, rămânem o colonie. Președintele și guvernul nostru au eșuat în România și de aceea nu suntem în Schengen. Nu da vina pe nimeni altcineva.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.12.2022, 20:24)
ai fost limitat , esti limitat si vei termina limitat