Ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că mai multe firme doresc să concesioneze întreaga zonă a centrului istoric din Bucureşti. În opinia lui Iorgulescu, există şi în ţară societăţi care vor, în contextul Ordonanţei de Guvern privind concesionarea monumentelor istorice, aprobată în data de 26 ianuarie, să "ia şi să exploateze monumente istorice".
Ministrul Culturii a spus că sînt în pregătire Normele metodologice, iar prima condiţie care se pune constă în valoarea in-ves-tiţiilor: cei care vor să concesioneze trebuie să aducă Minis-terului Culturii şi Cultelor (MCC) dovada că dispun sau pot obţine banii necesari în acest scop.
O altă condiţie prioritară este cea legată de destinaţia monumentului: cel care va intra în posesia monumentului pe o durată de 49 de ani (perioada de concesionare) trebuie să asigure accesul publicului. În ceea ce priveşte strategia res-taurării monumentelor istorice pentru anul 2006 a dat detalii, marţi, secretarul de stat în MCC Virgil Niţulescu. El a afirmat că ministerul are la dispoziţie mai multe instrumente de utilizare a fondurilor publice în domeniul restaurării monumentelor istorice. Este vorba, în primul rînd, de Programul Naţional de Restaurare care a fost început de către Ministerul Culturii în 1998. În momentul de faţă sînt în acest program 186 de monumente, dar nu toate beneficiază de finanţări în 2006. "O parte dintre monumente vor fi direcţionate fie către alţi finanţatori, mă refer la doi parteneri mai vechi - Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Compania Naţională de Investiţii, fie către alte tipuri de programe care ar urma să le deruleze tot MCC", a spus Virgil Niţulescu, exemplificînd cu trei programe: "Dacia Romană", "Carol I" - pentru acestea două fiind iniţiat un proiect de Hotărîre de Guvern în scopul obţinerii finanţării necesare - şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) "O Românie frumoasă". "Pe fiecare din aceste paliere am încercat să repartizăm cheltuieli necesare pentru restaurarea monumentelor istorice, astfel încît să avem parte de nişte finanţări echilibrate", a precizat secretarul de stat Virgil Niţulescu. Alte finanţări se vor "adăuga" prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, prin programul de finanţare propriu, pentru restaurări la şase biserici de zid - monument istoric şi mai multe biserici din lemn.
Virgil Niţulescu a precizat că este prematur să spună acum la cîte monumente se va încheia restaurarea în 2006. El şi-a exprimat speranţa că vor contribui cu finanţe şi adminis-traţiile locale, dînd exemplu Consiliul Judeţean Timiş, care intenţionează să finanţeze două dintre obiectivele culturale ale Timişoarei: Palatul Baroc şi sediul central al Muzeului Banatului, cu o sumă de circa 2,2 milioane lei noi, ceea ce reprezintă un efort notabil. Se va lucra în acest an, în continuare, la unele dintre monumentele aflate pe lista UNESCO, printre care şi un liceu din Sighişoara care va fi restaurat prin intermediul programului "O Românie frumoasă", precum şi Sarmizegetusa Regia, unde vor continua lucrările de restaurare prin programul "Dacia Romană". Se va încerca prin programul "Carol I" să se încheie lucrările la Ateneul Român, şi anume cele de restaurare a frescei. Vor continua lucrările la "Cetatea Albă Carolina" din Alba Iulia - o lucrare laborioasă, foarte complicată, care necesită investiţii uriaşe. Virgil Niţulescu a declarat că încă nu s-a estimat o sumă pentru lucrările de restaurare în 2006, dar MCC a prevăzut în Programul Naţional de Restaurare suma de 17,8 milioane lei noi, existînd speranţa într-un sprijin din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru o sumă de cel puţin 10 milioane lei noi, precum şi din partea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În ceea ce priveşte Programul Companiei Naţionale de Investiţii, MCC speră într-o contribuţie de pes-te 10 milioane de lei.