AFLÂNDU-SE LA CEL MAI RIDICAT NIVEL DIN ULTIMII DOI ANI ŞI JUMĂTATE - 15,8% Cota alarmantă a contrabandei cu tutun continuă să crească

Piaţa neagră a ţigaretelor creşte în continuare, înregistrând un nivel de 15,8% în luna martie, conform datelor companiei de cercetare Novel.

Astfel, contrabanda cu tutun continuă să se afle la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate, în condiţiile în care autorităţile au anunţat în mai multe rânduri că nu vor avea toleranţă în acest domeniu.

Comerţul ilegal cu ţigarete a lovit din nou regiunile nord-est (32,4%) şi vest (30,8%), ambele înregistrând creşteri semnificative de 8,2, respectiv 9,7 puncte procentuale, devenind, astfel, cele mai afectate de contrabanda din domeniu.

Marian Marcu, directorul Novel Research, a declarat: "În regiunea sud, contrabanda creşte pentru a treia oară consecutiv, ajungând la 7,6%, în timp ce Bucureşti înregistrează o scădere de 7,2 pp, situându-se la 6,6%. Din punct de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele Cheap Whites deţin cea mai mare pondere din piaţa neagră, şi anume de 45,9%, continuând tendinţa de creştere. De asemenea, produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova au intrat în martie pe un trend de creştere. Pe de altă parte, se înregistrează scăderi importante pentru produsele cu timbru de Serbia (-5,8 pp, până la 0,7 %) şi cele destinate Duty Free (-7 pp, până la 1,9%)".

Faptul că, în martie, contrabanda a continuat să crească, după majorarea bruscă din ianuarie, nu poate decât să îngrijoreze industria, mai ales în condiţiile în care diferenţa dintre preţurile din piaţa legală şi cele de pe piaţa neagră este de circa 5 lei, consideră Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Domnia sa precizează: "Suntem încrezători că eforturile autorităţilor, sprijinite şi de producătorii de tutun, vor reuşi să reducă piaţa neagră. Ponderea produselor traficate ilegal provenite din Serbia a scăzut şi datorită campaniei de informare a publicului în privinţa efectelor profund negative ale contrabandei, derulată de Poliţia de frontieră, cu sprijinul JTI, în judeţe din sud-vestul ţării. O campanie similară, desfăşurată în zona de nord-vest, în perioada noiembrie 2013- martie 2014, a contribuit, de asemenea, la scăderea pieţei negre în regiune, de la aproximativ 22% la finele anului trecut la circa 11% în martie. Vom continua şi pe viitor să susţinem astfel de campanii, următoarea fiind programată să fie demarată în această lună pe graniţa de est, dat fiind că este nevoie ca societatea în ansamblu să fie informată cu privire la un fenomen care ne afectează pe toţi".

Creşterea pieţei negre a ţigaretelor înregistrată în martie reprezintă încă o dovadă că este mult mai dificil ca efectele în lanţ ale unei politici fiscale impredictibile să fie oprite decât să fie prevenite prin coerenţă şi stabilitate, potrivit lui Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs BAT România. Decizia neplanificată de a indexa cursul de schimb stabilit pentru plata accizei şi majorarea anuală din aprilie au avut ca efect mărirea preţurilor ţigaretelor, determinând adâncirea diferenţei dintre preţurile produselor legale şi ale celor ilegale, consideră reprezentantul BAT.

"După cum se vede, trendul crescător din luna ianuarie se păstrează şi în martie. Orice creştere a pieţei negre cere eforturi şi dotări suplimentare din partea autorităţilor competenţe în combaterea contrabandei. Acestor eforturi, care presupun costuri, li se adaugă pierderile la buget, rezultate din neplata accizelor şi taxelor. Reamintesc că un punct procentual recuperat din contrabandă înseamnă încasări suplimentare de circa 35 de milioane de euro la bugetul de stat", a declarat Adrian Popa.

La rândul său, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs Philip Morris România şi Bulgaria, susţine: "După schimbarea cursului la care se calculează acciza şi indexarea acestuia - modificări reflectate în preţul produselor din tutun în România - piaţa neagră a luat avans mult peste media europeană de aproximativ 10%. Creşterea rapidă a nivelului contrabandei reflectă în mare măsură sensibilitatea pieţei la schimbări neprogramate de creştere a accizei şi dificultatea corelării politicii fiscale cu procesele complexe de reorganizare a autorităţilor responsabile de combaterea contrabandei. În ianuarie, imediat după aplicarea măsurii, s-a văzut un prim impact în majorarea contrabandei. În martie, am constatat că trendul se menţine. Orice extindere a pieţei negre determină reducerea vânzărilor legale şi pierderi la bugetul de stat, în timp ce reducerea comerţului ilegal cu ţigarete nu se realizează uşor şi presupune eforturi susţinute, ale căror efecte, din păcate, nu sunt imediate".

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

Imaginaţia contrabandiştilor o depăşeşte uneori pe cea a regizorilor de film - ţigarete "trase" cu sfoara, trecute apa cu ajutorul "scafandrilor", ascunse în borcane de tomate sau introduse în ţară cu ajutorul câinilor sau cailor.

Poliţia de frontieră comunică, plină de entuziasm, o mulţime de astfel de cazuri, pe care poliţiştii din vămi le depistează, apelând chiar la focuri de armă, dacă este cazul.

Autoritatea menţionată ne-a spus că, în 2013, a confiscat peste 8 milioane de pachete, adică circa 160 de milioane de ţigarete. Doar că, potrivit studiilor din piaţă, comerţul ilicit cu astfel de produse se ridică, anual, la 4,7 miliarde tigarete.

Ţinând cont că un TIR are o capacitate de 7 milioane de ţigarete, rezultă că 673 de TIR-uri pline cu astfel de produse de contrabandă trec graniţa în fiecare an, adică aproximativ două TIR-uri pe zi.

Este clar că această cantitate nu poate fi introdusă în ţară nici cu sfoara, nici cu borcanele de tomate şi nici măcar cu calul.

Desigur, sunt şi cazurile în care poliţiştii de frontieră descoperă autoturisme "căptuşite" cu produse din tutun. Dar oare câte astfel de maşini ar trebui să fie identificate zilnic pentru a acoperi cantitatea de ţigarete care intră în două TIR-uri?

Industria tutunului consideră că instabilitatea fiscală şi reorganizarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), instituţie responsabilă şi cu măsurile de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete, sunt principalele cauze care au condus la intrarea contrabandei pe trend ascendent la începutul acestui an.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2013, companiile de tutun au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Industria de profil susţine că piaţa neagră din domeniu va creşte şi ca urmare a adoptării de către Forurile Europene a proiectului de modificare a Directivei pe tutun, care prevede reglementări mai restrictive în sector, cum ar fi creşterea dimensiunii mesajelor de avertizare de pe pachetele de ţigarete la 65% din suprafaţa acestora, urmând ca marca să apară doar în partea de jos a pachetului.