Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Aeroportului Băneasa şi-a dat acordul vineri pentru înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti", prin fuziunea celor două aeroporturi, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Marin Anton.
"Fuziunea celor două aeroporturi (Otopeni şi Băneasa -n.r.) este necesară pentru Hotărârea de Guvern (HG) care va consfinţi înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti". Ca să poată fi emisă această HG, este necesar ca adunările generale ale celor două companii să-şi exprime acordul privind fuziunea. Acţionarii Aeroportului Băneasa şi-au dat azi acordul în cadrul adunării generale şi urmează ca şi acţionarii Aeroportului Otopeni să îşi exprime în AGA acordul pentru această fuziune", a spus Marin Anton, citat de NewsIn.
Potrivit acestuia, înfiinţarea noii companii nu presupune disponibilizări.
"A fost un proces juridic necesar. Abia când vor fi publicate în Monitorul Oficial aprobările pentru fuziune ale celor două companii, va fi făcută Hotărârea de Guvern prin care se înfiinţează Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti", a mai spus Anton.
Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - S.A. este compania ce va rezulta din fuzionarea Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" - S.A. cu Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" - SA.
Ministerul Transporturilor va deţine 80% din acţiunile companiei, restul de 20% revenind Fondului Proprietatea. Capitalul social al noii companii va fi de 143.772.150 lei.
• Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" - S.A., un proiect din 2007
Proiectul privind fuziunea aeroporturilor Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) a fost publicat în 2 martie 2007 în Monitorul Oficial (MO), urmând să rezulte astfel Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, care ar fi trebuit să fie privatizată şi listată la bursă. Se urmărea crearea unui aeroport cu o suprafaţă totală de 1.400 hectare şi o capacitate de 20-25 milioane de pasageri pe an. Reprezentanţii ministerului considerau la acel moment că fuziunea va diminua costurile globale de exploatare, odată cu optimizarea cheltuielilor cu forţa de muncă. De asemenea, distanţa mică dintre cele două aeroporturi, de aproximativ opt kilometri, ar fi fost un alt avantaj.
Tot în aceeaşi lună, la câteva zile distanţă de la publicare proiectului în MO, Aviaţia Utilitară a formulat către Oficiul Comerţului de pe lângă TMB o contestaţie privind fuziunea celor două aeroporturi, motivând că în proiectul elaborat de Ministerul Transporturilor a fost inclus un teren de 8,9 ha care aparţine companiei şi care a fost obţinut în instanţă în 2006. Astfel, reprezentanţii SC Aviaţia Utilitară Bucureşti SA au susţinut că proiectul de fuziune încalcă legea.
Guvernul a aprobat, în 28 martie 2007, fuziunea societăţilor care administrează aeroporturile Henri Coandă şi Aurel Vlaicu din Bucureşti şi înfiinţarea, în urma fuziunii, a Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti" SA.
În 5 iunie 2007, fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban a declarat că fuziunea aeroporturilor Băneasa şi Otopeni a fost suspendată prin hotărâre judecătorească, urmând ca Ministerul Transporturilor să facă recurs şi să modifice actuala ordonanţă privind înfiinţarea Societăţii Aeroporturi. Acesta a menţionat că ministerul va preda terenul de 8,9 de hectare în baza căruia s-a făcut contestaţia, dar în acelaşi timp intenţionează să facă o sesizare către Consiliul Suprem al Magistraturii şi către Ministerul Justiţiei legat de decizia pe care a luat-o judecătorul delegat de la Registrul Comerţului, care trebuia să dea decizia pentru înregistrarea noii societăţi.
MT a iniţiat apoi în 2007 procedura premergătoare pentru vânzarea unor pachete de acţiuni reprezentând 5% din capitalul social a opt companii din subordinea sa, pentru a fi tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Între cele opt companii se aflau şi cele două aeroporturi din Bucureşti. Ulterior, Guvernul a anulat, la începutul anului trecut, înfiinţarea Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti", pentru a nu bloca vânzarea la bursă a unor acţiuni din capitalul lor social.