Agricultura intensivă şi folosirea pesticidelor - pericol major pentru speciile de păsări

Intensificarea agriculturii, în special utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor au dus la dispariţia a 800 milioane de păsări din Europa în ultimii 37 de ani, ceea ce înseamnă aproape 20 milioane de păsări pe ani, arată un studiu realizat de 50 de oameni de ştiinţă în 20.000 de site-uri monitorizate din statele membre ale Uniunii Europene, lucrare publicată de PNAS (Proceedings of the National Academy of Science).

Potrivit autorilor studiului, abundenţa speciilor a scăzut cu peste 25% indicând o tendinţă sistemică şi profundă, o catastrofă pentru biodiversitate.

Dintre speciile studiate, păsările din mediile agricole sunte cele mai ameninţate: numărul lor a scăzut cu 57%, faţă de o scădere de 28% pentru păsările din mediul urban şi 18% pentru păsările de pădure.

"Din păcate, dispariţia progresivă a păsărilor nu este o veste bună. Au trecut cel puţin zece ani de când Ipbes(Platforma interguvernamentală de ştiinţă şi politici pentru biodiveristate şi servicii ecosistemice), avertizează că agricultura industrială şi mai ales partea sa chimică este responsabilă pentru declinul biodiversităţii", a susţinut, pentru cotidianul francez Le Monde, Alain Bougrain-Dubourg, preşedintele Ligii pentru Protecţia Păsărilor din Hexagon.

"Până acum, cei mai mulţi oameni au minimalizat impactul pesticidelor cu privire la declinul biodiversităţii. Acest studiu arată clar şi categoric că trebuie să ne schimbăm modul în care producem hrana şi gestionăm terenurile agricole, pentru că nu putem continua ceea ce facem acum", a avertizat cercetătorul britanic Richard Gregory, unul dintre autorii studiului citat.

În vara anului 2022 Comisia Europeană a prezentat un plan de reducere cu 50% a utilizării pesticidelor până în anul 2030, comparativ cu nivelul folosit în anul 2015. Cu toate acestea, Franţa şi mai multe state membre UE - printre care se numără şi România - au cerut în decembrie 2022 realizarea unui studiu supliment privind impactul acestei măsuri, amânânbd astfel începerea negocierilor, în ciuda criticilor formulate de organizaţiile neguvernamentale.

"Oricum, obiectivele anunţate de Comisia Europeană nu pot fi atinse dacă ne limităm la gândirea unor alternative tehnice. Trebuie să ne gândim la alternative economice, care să le permită fermierilor să se descurce fără pesticide. În acest context, credem că este nevoie de creşterea numărului fermelor mici, pentru ca micii producători să fie protejaţi în faţa comerţului liber şi să poată să obţină un venit care depinde nu doar de volumul producţiei, ci şi de capacitatea lor de a răspunde provocărilor climatice şi de mediu", a afirmat, pentru Le Monde, Nicolas Giroud, purtătorul de cuvânt al Confederaţiei fermierilor din Franţa.

"Avem date precise despre pericolul reprezentat de pesticide. Ceea ce lipseşte este acţiunea publică pentru a reduce dependenţa agriculturii de aceste produce, dar autorităţile nu ascultă oamenii de ştiinţă. Trebuie să acţionăm rapid. Atât timp cât speciile nu au dispărut, ele pot reveni dacă mediile sunt recreate", susţine Francois Veillerette, purtător de cuvânt al asociaţiei Future Generations.