ALERT / SITUAŢIA CONTINUĂ SĂ FIE ALARMANTĂ INS: Anul trecut, eram cu 1,5 milioane mai puţini decât în 2004

Populaţia rezidentă a ţării noastre a scăzut cu peste 1,5 milioane de persoane între 2004 şi 2014, în principal din cauza sporului natural negativ şi a soldului migraţiei internaţionale (mai mulţi emigranţi decât imigranţi), a anunţat astăzi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 a fost de 19,94 milioane locuitori, dintre care 9,74 milioane bărbaţi (48,9%) şi 10,2 milioane femei (51,1%).

Pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, chiar dacă ponderea ei a scăzut de la 51,3% (la 1 ianuarie 2004) la 51,1% (1 ianuarie 2014).

La 1 ianuarie 2014, raportul de masculinitate era de 95,5 de bărbaţi la 100 de femei (faţă de 95 la 100 în 2004).

INS mai relatează: "Piramida vârstelor reflectă fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de menţinerea de lungă durată a natalităţii la un nivel scăzut, ceea ce a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei".

Vârsta medie a populaţiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2014 de 39,5 ani la bărbaţi şi 42,7 ani la femei.

În 2013, contingentul feminin fertil de 15‐49 ani a fost de 4,68 milioane (45,8% din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 27.400 persoane faţă de anul precedent.

Ceea ce este şi mai grav, tot în 2013, rata totală a fertilităţii (numărul mediu de copii pe care i‐ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilităţii pe vârste) a fost de 1,4 copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie).

"Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu", subliniază INS.

În anul 2013, numărul de născuţi‐vii (fără cei înregistraţi în străinătate) a fost de 176.013, cu 4.701 mai puţini decât în 2012. Rata natalităţii a fost de 8,8 născuţi‐vii la 1.000 de locuitori în 2013, faţă de 9 la mie în 2012. Tendinţa din anii anteriori s‐a păstrat, născându‐se mai mulţi băieţi decât fete, însă mortalitatea infantilă (în primul an de viaţă) este mai mare în cazul băieţilor.

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă. Astfel, în 2013, femeile din mediul urban au născut 94.396 copii, faţă de 81.617 copii în rural. "În urban, structura populaţiei este mai tânară, de aceea se nasc mai mulţi copii", explică INS.

Vârsta medie a mamei la naştere (28 de ani) şi la prima naştere (26,4 ani) s‐a menţinut în 2013 aproape la acelaşi nivel ca în anul precedent (27,9 ani, respectiv 26,2 ani). În 2013, femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,8 ani) comparativ cu cele din urban.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor a fost, în anul 2013, de 78,28 ani (78,72 ani în urban şi 77,69 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (71,24 ani).

Tot în 2013, au fost înregistrate aproape tot atâtea căsătorii ca în anul anterior, respectiv 107.507 faţă de 107.760, iar rata căsătoriilor pentru cei doi ani a fost de 5,4 căsătorii la 1.000 de locuitori. Cele mai multe femei au avut vârsta între 25 şi 29 de ani, luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august 2013 (22.673), iar cu cele mai puţine a fost aprilie (3.580).

Vârsta medie la căsătorie a fost, în acel an, de 28,5 ani pentru femei şi 31,9 ani pentru bărbaţi. Vârsta medie la prima casătorie a fost de 26,7 ani pentru femei şi 29,9 ani pentru bărbaţi.

În anul 2013, s‐au înregistrat 28.507 divorţuri, mai puţine cu 2.817 decât în 2012, iar rata divorţialităţii a fost de 1,43 divorţuri la mia de locuitori în 2013, în comparaţie cu 1,56 la mie în 2012. În acelaşi an, femeile din grupa de vârstă 30‐34 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) dintre divorţate. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,2 ani ani pentru femei şi 40,8 ani pentru bărbaţi.

Cele mai recente date ale INS, aferente trimestrului al treilea din 2014, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8,82 milioane persoane, dintre care femeile reprezentau 44%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

- 1,4% dintre femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;

- 17,1% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;

- 7,2% erau tehnicieni şi maiştri;

- 5,9% au avut statutul de funcţionari administrativi;

- 18,2% au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ;

- 26,3% şi‐au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;

- 7,7% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;

- 16,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 20,3% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,5% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 37% au absolvit liceul iar 11,2% şcoli profesionale şi de ucenici, conchide comunicatul INS.